Noul coronavirus încă infectează şi ucide foarte mulţi oameni în Europa şi nu sunt semne că în această regiune s-ar fi ajuns la un vârf al epidemiei, a avertizat, la 8 aprilie, Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), într-un raport. Pe fondul acestei lupte care continuă şi a crizei declanşate, instituţiile europene au adoptat o serie de decizii importante în cursul săptămânii 6-10 aprilie. Una dintre acestea este acordul de asistenţă financiară, convenit de Eurogrup, la 9 aprilie, pentru limitarea efectelor pandemiei asupra economiei europene.


Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor

Potrivit raportului de risc publicat de ECDC la 8 aprilie, agenţia specializată a Uniunii Europene, sistemul acestuia de monitorizare arată că mortalitatea se află încă peste ratele aşteptate în Belgia, Franţa, Italia, Malta, Spania, Elveţia şi Marea Britanie, în special în rândul categoriei de vârstă de peste 65 de ani. Potrivit directorului ECDC, Andrea Ammon, ''este prea devreme pentru a elimina brusc măsurile de distanţare fizică şi comunitară (...), chiar dacă aceste măsuri stringente provoacă perturbări pe plan economic şi social''.

Comisia Europeană

*Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii (FEI - care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii) vor să limiteze impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie şi deblochează opt miliarde de euro pentru finanţarea a 100.000 de IMM-uri care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar publicat la 6 aprilie. Suma de un miliard de euro deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin - Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde euro intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de opt miliarde de euro. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată la 6 aprilie către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi.

*Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenercic, le-a mulţumit României, Norvegiei şi Austriei "pentru sprijinul acordat Italiei în vremuri atât de grele pentru întregul continent", în contextul măsurilor de combatere a epidemiei COVID-19, potrivit unei informări transmise la 7 aprilie. O echipă europeană de medici şi asistenţi medicali din România şi Norvegia, mobilizată prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene, a fost trimisă la Milano şi Bergamo pentru a veni în ajutorul cadrelor medicale italiene. La rândul său, Austria a oferit Italiei peste 3.000 de litri de dezinfectant prin intermediul aceluiaşi mecanism. Comisia Europeană va coordona şi va cofinanţa această asistenţă europeană.

*La 8 aprilie, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat că Uniunea Europeană a identificat informaţii false provenite din Rusia despre epidemia provocată de noul coronavirus. Campania blocului comunitar EUvsDisinfo a strâns deja peste 150 de dezinformări despre COVID-19 având legătură cu Kremlinul, a indicat Jourova. Ea a mai spus că au existat declaraţii oficiale ale autorităţilor ruse îndreptate împotriva UE. Scopul acestor declaraţii a fost de a provoca teamă şi nervozitate în rândul populaţiei, a spus vicepreşedinta Comisiei Europene.

*Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, au prezentat la 8 aprilie planuri pentru un răspuns solid şi bine direcţionat al Uniunii Europene, în vederea sprijinirii eforturilor ţărilor partenere de combatere a pandemiei de coronavirus, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Acţiunea colectivă a UE se va axa pe abordarea crizei sanitare imediate şi a nevoilor umanitare aferente, pe consolidarea sistemelor de sănătate, de apă şi de salubritate ale ţărilor partenere şi a capacităţilor lor de cercetare şi de pregătire pentru a face faţă pandemiei, precum şi pe atenuarea impactului socio-economic.

Pentru a sprijini aceste acţiuni, UE va acorda ţărilor partenere sprijin financiar în valoare de peste 15,6 miliarde de euro, care va proveni din resursele pentru acţiune externă existente, combinând resurse din partea UE, a statelor sale membre şi a instituţiilor financiare, în special Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Răspunsul UE se bazează pe abordarea Echipei Europa ("Team Europe"), care are scopul de a salva vieţi prin oferirea de sprijin rapid şi bine definit partenerilor.

*Comisia Europeană a publicat la 8 aprilie Comunicarea privind un cadru temporar, prin care a oferit orientări în materie de legislaţie antitrust întreprinderilor care cooperează ca răspuns la situaţiile de urgenţă legate de actuala epidemie de coronavirus, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Comisia recurge pentru prima dată la procedura prevăzută în comunicare, adresând o scrisoare de conformitate asociaţiei Medicines for Europe, fosta European Generics Medicines Association. Scrisoarea de conformitate vizează un proiect specific de cooperare, pe bază voluntară, între producătorii de medicamente - atât membri, cât şi nemembri ai asociaţiei - menit să abordeze problema riscului de confruntare cu o penurie de medicamente esenţiale folosite în spitale pentru tratarea pacienţilor cu coronavirus. Societăţile farmaceutice generice produc cea mai mare parte a medicamentelor esenţiale de care este în prezent nevoie în spitale, de urgenţă şi în cantităţi mari, pentru a evita penuria.

*Comisia Europeană a propus la 8 aprilie interzicerea tuturor deplasărilor neesenţiale către Uniunea Europeană până la 15 mai, prelungind restricţiile actuale impuse pentru a limita pandemia de COVID-19. "Deşi putem vedea primele rezultate încurajatoare, prelungirea restricţiei de călătorie este necesară pentru a reduce în continuare riscurile de răspândire în şi mai mare măsură a bolii", a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european. Restricţia de călătorie, precum şi invitaţia de a o prelungi, se aplică "zonei UE+", care include toate statele membre ale spaţiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România) şi cele 4 state asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) - în total, 30 de ţări.

*La 8 aprilie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut statelor membre ale UE să elimine interdicţiile privind exportul de medicamente pentru a evita lipsuri în aprovizionarea cu aceste produse în blocul comunitar. Multe state membre ale UE au constituit lungi liste cu medicamente interzise la export, pentru a putea fi mai bine pregătite nevoilor locale în contextul pandemiei de coronavirus, între medicamentele menţionate numărându-se inclusiv hidroxiclorochină, analgezice sau miorelaxante.


Consiliul UE

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 7 aprilie o reformă majoră a sectorului transportului rutier din UE, cunoscută drept pachetul privind mobilitatea, indică un comunicat postat pe site-ul consilium.europa.eu. Noile norme vor îmbunătăţi condiţiile de muncă ale conducătorilor auto, vor introduce norme speciale privind detaşarea conducătorilor auto din sectorul transportului internaţional, vor actualiza dispoziţiile privind accesul la piaţa transportului rutier de mărfuri şi vor eficientiza controlul aplicării normelor. La 11 decembrie 2019, preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European au obţinut un acord provizoriu. Textul convenit a fost aprobat de Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) în 20 decembrie 2019, iar Consiliul a confirmat acordul politic pe 20 februarie 2020. Votul de la 7 aprilie, desfăşurat prin procedură scrisă, implică adoptarea de către Consiliu a poziţiei sale în primă lectură. Actele legislative trebuie acum să fie adoptate de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE.


Eurogrup

În urma întâlnirii miniştrilor de finanţe din zona euro, de la 9 aprilie, preşedintele Eurogrupului Mario Centeno a anunţat la 10 aprilie pe Twitter că ''Eurogrupul a răspuns apelului cetăţenilor pentru o Europă care protejează''. ''Am fost de acord cu trei plase de siguranţă (pentru lucrători, companii şi finanţele publice) care alocă până la jumătate de trilion de euro pentru a ne asigura că lucrăm împreună, nu separaţi, odată ce virusul este în spatele nostru'', a transmis Mario Centeno în urma acordului istoric pentru limitarea efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei europene.


Consiliul European

La 10 aprilie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, conform www.consilium.europa.eu: ''Acordul Eurogrupului reprezintă un progres semnificativ. Mai mult de jumătate de trilion de euro este acum disponibil pentru a apăra ţările Uniunii Europene, lucrătorii şi afacerile. Cu acest pachet inegalabil susţinem împreună povara acestei crize. Acest compromis are ca scop o destindere ţintită rapidă''. Acordul se concentrează pe susţinerea economiilor europene. Prin Mecanismul European de Stabilitate se va furniza susţinere pentru criza pandemiei, sub forma unor linii de credit de precauţie. În al doilea rând, un instrument temporar de solidaritate va trebui instituit pentru a acorda împrumuturi garantate în termeni favorabili pentru statele membre cu scopul de a proteja angajaţii şi locurile de muncă în actuala criză. În al treilea rând, Banca Europeană de Investiţii va implementa propunerea de a crea un fond de garantare paneuropean pentru susţinerea companiilor, şi în particular a IMM-urilor. S-a mai convenit stabilirea unui Fond de Recuperare temporar pentru a asigura o recuperare economică robustă în toate statele membre. Preşedintele va înainta aceste propuneri la următoarea videoconferinţă cu membrii Consiliului European, pe 23 aprilie.


Parlamentul European

Clădirile Parlamentului European de la Strasbourg găzduiesc un centru de depistare şi un centru de consultanţă COVID-19, a anunţat secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin, la 6 aprilie, afirmând că acest lucru a fost posibil şi datorită preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli. Dacă majoritatea activităţilor parlamentare se desfăşoară la Bruxelles, sediul Parlamentului European, conform tratatelor UE, se află la Strasbourg, unde europarlamentarii se reunesc în sesiuni plenare timp de o săptămână pe lună. În mod excepţional, sesiunile din lunile martie şi aprilie nu au avut loc la Strasbourg din cauza epidemiei de coronavirus, care afectează în mod deosebit regiunea Alsacia din Franţa.


Eurostat

*Potrivit unor date publicate la 7 aprilie, România este sub media Uniunii Europene când vine vorba de speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să trăiască fără probleme de sănătate, dar se situează peste alte state membre, precum Austria, Finlanda sau Slovenia. Conform acestor date, în anul 2018, speranţa de viaţă sănătoasă în UE era de 64,2 ani pentru femei şi de 63,7 ani pentru bărbaţi. În cazul României, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi. Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani), urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani), în timp ce în cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani).

*Conform unor date publicate la 8 aprilie, preţul locuinţelor a crescut în majoritatea statelor membre UE, în perioada cuprinsă între trimestrul patru 2007 şi trimestrul patru 2019, excepţie făcând doar şase state membre unde aceste preţuri au scăzut, iar cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Grecia (minus 35,6%) şi în România (minus 26%). Ţările membre cu cele mai mari creşteri ale preţului locuinţelor, în perioada menţionată, sunt Austria (88,4%), Luxemburg (84,8%) şi Suedia (80,6%). În schimb, chiriile au crescut constant în UE. Comparând trimestrul patru 2007 cu trimestrul patru 2019, chiriile au crescut în 26 de state membre şi singura ţară în care au scăzut este Grecia, minus 17,5%. Ţările membre cu cele mai mari creşteri ale chiriilor, în perioada cuprinsă între trimestrul patru 2007 şi trimestrul patru 2019, sunt Lituania (101,2%), Cehia (79,3%) şi Ungaria (70,8%).


Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (EDPS)

EDPS a lansat la 6 aprilie un apel la realizarea unei aplicaţii pentru mobil paneuropene care să monitorizeze răspândirea noului coronavirus, în locul amalgamului de aplicaţii utilizate în diverse state UE care ar putea încălca regulile de protejare a vieţii private, a relatat Reuters. Confruntate cu bilanţuri de mii de morţi legate de COVID-19, guvernele din toată Europa au făcut planuri pentru aplicaţii care să-i depisteze pe contacţii celor infectaţi şi care să-i monitorizeze pe cei aflaţi în carantină.
EDPS a precizat că utilizarea temporară a unor identificatori de emisie şi a tehnologiei bluetooth pentru monitorizarea contacţilor protejează atât viaţa privată, cât şi datele personale. Pe de altă parte, EDPS şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte varietatea de aplicaţii din domeniu, observând că o abordare paneuropeană ar avea rezultate mai bune.


Consiliului European de Cercetare (ERC)

La 9 aprilie, ERC a precizat că demisia din aceeaşi zi a preşedintelui său Mauro Ferrari a intervenit în urma unui vot de neîncredere, exprimat unanim din partea celor 19 membri activi ai instituţiei. Votul de neîncredere a fost dat după ce s-a constatat că, în timpul mandatului său de trei luni, profesorul Ferrari a arătat o totală lipsă de apreciere şi de implicare în activitatea Consiliului, nu a participat la multe întâlniri importante şi nu a apărat programul şi misiunea ERC atunci când l-a reprezentat, explică ERC. În legătură cu motivul invocat de Mauro Ferrari în demisia sa - faptul că ERC nu a susţinut propunerea sa de finanţare a unui amplu program ştiinţific de combatere a coronavirusului -, ERC precizează că acest lucru nu ţinea de competenţa sa: ''Direcţia Generală de Cercetare şi Inovare a Comisiei (Europene), cu care suntem conectaţi, a fost deja foarte activă în dezvoltarea de noi programe de susţinere a acestei cercetări prin canalele adecvate'', explică ECR. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)