Medicul Nicolae Ionescu-Şişeşti s-a născut la 11 februarie 1888, la Şişeştii de Jos, judeţul Mehedinţi.

Şi-a făcut studiile liceale la Turnu Severin şi la Bucureşti, iar cele medicale în Franţa (1919-1925), unde a lucrat ca extern (1920) şi intern (1924) în câteva spitale din Paris.

În 1920 şi-a susţinut teza cu titlul "Tumeurs medulaires associees a un processus syringomyelinique", devenind doctor în medicină şi chirurgie, notează lucrarea "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Revenit în ţară, a fost conferenţiar de semiologie nervoasă la "Spitalul Colentina", profesor agregat (1933) şi profesor titular (1938-1954) la Clinica de Boli Nervoase şi Electroterapie.

Paralel cu activitatea didactică, a făcut însemnate cercetări ştiinţifice în mai multe domenii ale medicinii, aplecându-se asupra studiului siringomieliei asociată cu tumori medulare. În bolile infecţioase ale sistemului nervos provocate de bacterii a studiat encefalul unor bolnavi decedaţi de meningită cu pneumococ.

Din 1948 s-a preocupat de neuroinfecţiile virale, în special de encefalitele virale ale copilului şi sugarului. În 1950 a efectuat un studiu clinic şi experimental având ca obiect explicarea mecanismului patologic reflex şi embolic al crizelor de epilepsie survenite în cursul pneumotoraxului terapeutic.

Un interes aparte a acordat cercetărilor dedicate electroencefalogramei în timpul comei şi după moarte, reflexului psihogalvanic şi aplicaţiilor acestuia în clinica neurologică şi endocrinologică.

A lăsat importante lucrări precum: "La syringobulbie. Contribution a la physiopathologie du tronc cerebral" (1932); "Contribution a la pathogenie de l'hemiatrophie faciale" (1934); "Sur les rayons mitogenitique" (1935); "Les rayons de Gurwitsch" (1935); "Le tonus de muscles stries" (1937); "L'encephalite pneumococcique" (1938) ; "Le profil mental des parkinsoniens" (2 vol., 1939-1940); "L'electroencephalogramme pendant le coma et apres la mort" (1940); "Spermatogenese et alimentation" (1945); "Epilepsia de origine pleurală" (1950); "Cercetări morfopatologice in meningo-encefalita gripală la sugar" (1956).

A fost vicepreşedinte al Societăţii Române de Biologie, membru de onoare al Societăţii Române de Reumatologie, membru corespondent al Academiei Americane de Neurologie. A primit Meritul de Onoare al Asociaţiei Medicilor Români şi a fost distins cu Medalia Facultăţii de Medicină din Paris.

Membru corespondent al Academiei Române (24 mai 1939), a fost repus în drepturi la 3 iulie 1990.

A murit la 17 august 1954, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: www.spitalulcolentina.ro