Miniştrii de justiţie ai Uniunii Europene (UE) participă la 6 aprilie 2020 la o videoconferinţă, pentru un schimb de informaţii cu privire la măsurile introduse de statele membre în domeniul justiţiei ca răspuns la pandemia de COVID-19, conform site-ului Consiliului UE.

În acest sens, miniştrii UE vor analiza, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pedepsele cu închisoarea şi cele privative de libertate, cu un accent special pe situaţia din închisori şi din centrele de detenţie, având în vedere pericolul apariţiei unui focar de COVID-19, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii vor lua în discuţie şi sancţiunile aplicate pentru încălcarea restricţiilor impuse de organismele publice în contextul pandemiei, urmând a comunica şi dacă au fost introduse noi infracţiuni la nivelul statelor membre.

Totodată membrii Consiliului analizează oportunitatea adoptării de măsuri suplimentare în domeniul justiţiei la nivelul UE, în contextul pandemiei de COVID-19.

Alte subiecte aflate pe agenda videoconferinţei sunt modificările metodelor de lucru ale organismelor judiciare şi ale profesiilor juridice, provocările pentru cooperarea judiciară transfrontalieră, suspendarea procedurilor de executare şi de insolvenţă sau drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale.

Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE a avut loc la 13 martie 2020 şi a analizat posibile măsuri suplimentare de pregătire şi de răspuns pentru mecanismul de protecţie civilă al UE. De asemenea, s-au discutat modalităţile de intensificare a schimbului de informaţii, utilizându-se la maximum setul de instrumente integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR). Mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) sprijină luarea de decizii rapide şi coordonate la nivelul politic al UE pentru crize majore şi complexe, inclusiv pentru acte de terorism, informează https://www.consilium.europa.eu/.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie consilium.europa.eu.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)