Sărbătorită în fiecare an la 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Române marchează data la care, în anul 1850, domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obştesc, semnând actul de înfiinţare a jandarmeriei: "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi", potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Române, www.jandarmeriaromana.ro.

Domnul Moldovei deschisese, la 17 februarie 1850, prima adunare a Divanului Obştesc, iar la 25 februarie 1850 a solicitat Divanului să ia în discuţie proiectul pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi, se arată pe site-ul www.grupareajandarmibacau.ro. Divanul Obştesc a votat această legiuire la 12 martie 1850, iar la 22 martie 1850, l-a înştiinţat pe domnul Moldovei că a încheiat lucrările pentru reformarea Corpului slujitorilor în cel de jandarmi, potrivit site-ului www.jandarmeriasibiu.ro.

Legiuirea promulgată de Grigore Alexandru Ghica la 3 aprilie 1850 a constituit actul de naştere al acestei arme şi a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit acestui document, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărţea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte şase ţinuturi (judeţe). Fiecărui ţinut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări şi pedeştri.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria română a participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independenţă), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) şi la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale şi, în acelaşi an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie, recompense, se arată pe site-ul www.jandarmeriaromana.ro.

În prezent, activitatea Jandarmeriei Române este reglementată de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei. Potrivit legii, ''Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism''.

Cu prilejul acestei zile, la 3 aprilie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a Drapelului de Luptă al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în semn de "apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de Jandarmeria Română în îndeplinirea misiunilor şi activităţilor specifice ce constau în asigurarea pazei, protecţiei, precum şi apărarea unor obiective de importanţă deosebită", preşedintele Iohannis a conferit Ordinul "Bărbăţie şi Credinţă" în grad de Ofiţer, de pace, cu însemn pentru militari, Drapelului de Luptă al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

În anul 2019, Ziua Jandarmeriei Române a fost sărbătorită în întreaga ţară printr-o serie de manifestări, cum ar fi: ceremonii religoase de pomenire a eroilor căzuţi la datorie sau pe front, pentru apărare independenţei şi suveranităţii României, înaintări în grad a militarilor merituoşi, Ziua porţilor deschise la sedii ale Inspectoratelor de jandarmi, exerciţii demonstrative, concursuri sportive, activităţi informativ-educative şi de prezentare a activităţii Jandarmeriei Române, a ţinutei militare, a materialelor de comunicaţii, protecţie şi intervenţie, a autospecialelor de intervenţie, a materialelor folosite în misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice, a echipamentelor de comunicaţii şi a câinilor de serviciu, expoziţii de fotografie, iar în Bucureşti, cei 50 de militari ai Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române, îmbrăcaţi în uniformele de ceremonie şi acompaniaţi de fanfara Jandarmeriei Române, au participat la o ceremonie de retragere cu torţe desfăşurată în centrul oraşului. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)