Tradiţia Zilei păcălelilor de 1 aprilie are rădăcini care s-au pierdut în istorie. Unele teorii au la bază introducerea calendarelor Iulian şi Gregorian. Din timpuri străvechi, popoare din Europa au celebrat Anul Nou în jurul datei echinocţiului de primăvară. Însă, noile calendare stabileau data de 1 ianuarie ca primă zi a anului. Cei care uitau de schimbare sau respectau vechiul calendar din alte motive au devenit victime ale glumelor sau farselor, conform istoriei prezentate de www.timeanddate.com.

Unii istorici consideră că acest obicei este originar din Franţa, pornind de la mutarea zilei de Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, odată cu adoptarea calendarului Gregorian, în secolul al XVI-lea. Cei care au continuat să celebreze Anul Nou pe 1 aprilie în loc de 1 ianuarie erau numiţi ''păcăliţii de aprilie''. O altă poveste plasează mai exact originile acestei sărbători în Edictul lui Roussillon (1564, Franţa), care decreta că prima zi a Anului Nou, sărbătorită până atunci de creştini de Paşte, se muta pe 1 ianuarie. Sărbătoarea Paştelui, cu o dată variabilă, se întâmpla să aibă loc adesea în aprilie, astfel că ''păcăliţii de aprilie'' au devenit cei care au păstrat tradiţia celor două sărbători în această lună, conform www.dictionary.com.

Alte convingeri cu privire la Ziua păcălelilor ar avea referinţe biblice. Noe ar fi fost primul ''păcălit de aprilie'', pentru că în ziua de 1 aprilie ar fi trimis din greşeală un porumbel să găsească pământul înainte ca nivelul apei să scadă. O altă istorie spune că această zi marchează data când Iisus a fost trimis de la Pilat din Pont la Irod şi înapoi. De altfel, în anumite limbi, expresia veche ''a trimite pe cineva de la Pilat la Irod'' ar însemna ''a se duce de florile mărului'', conform www.timeanddate.com.

Unele legende evidenţiază că glumele şi farsele din jurul primei zile a lunii aprilie datează din vremea romanilor. Romanii şi celţii sărbătoreau un festival de glume în perioada echinocţiului de primăvară.

În Marea Britanie şi Canada, farsele de Ziua internaţională a păcălelilor - ''Fool's Day'' - se fac până la amiază, după acest moment al zilei considerându-se că poartă ghinion să mai faci farse. Oricine uită această regulă devine chiar el ''April Fool''.

În Franţa, Belgia, Olanda, Italia şi zonele unde se vorbeşte franceza din Canada şi Elveţia, tradiţia de 1 aprilie este cunoscută ca ''Poisson d'Avril'' (''peşte de aprilie'').

În era tehnologiei, în fiecare an, de 1 aprilie, companii mici şi mari s-au obişnuit să inunde internetul cu tot felul de anunţuri absurde sau postări cu informaţii false. Indiferent dacă glumele provocau amuzament sau nu, de obicei erau inofensive. Totuşi, în acest an, Ziua păcălelilor survine pe un fond destul de tensionat. Populaţia, în mare parte aflată acasă, este copleşită în faţa calculatorului de valul de dezinformări despre COVID-19, boala provocată de coronavirus.

Spre exemplu, Google, care timp de două decenii a pus la cale tot felul de farse de Ziua păcălelilor (April Fools') şi-a anulat anul acestea toate planurile în acest sens, potrivit unor informaţii publicate de Business Insider. Directorul de marketing al companiei ar fi anunţat angajaţii că scopul companiei Google în acest moment este să fie de ajutor oamenilor în contextul pandemiei, astfel că glumele de 1 aprilie sunt amânate pentru anul viitor, care cu siguranţă va fi mult mai strălucitor. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)