La 27 martie 2020, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES împlineşte 131 de ani de existenţă. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES s-a numit, de-a lungul vremii, Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română, Agenţia Telegrafică Română "Orient-Radio" - RADOR, Agenţia Română de Presă - AGERPRES, Agenţia Naţională de Presă ROMPRES şi, din 2008, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

Ministrul de Externe Petre P. Carp a cerut, la 24 ianuarie/5 februarie 1889, ''Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor'' din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenţiei Telegrafice Române o ''odae mare în casele ce le ocupă''. Directorul general al telegrafelor şi poştelor a răspuns, în aceeaşi zi, că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie viitoarea agenţie să îşi înceapă activitatea în sediul Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor. (''Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989'', Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

În aceste împrejurări, la 15/27 martie 1889, a fost înfiinţată prima agenţie de presă ''românească, naţională şi autonomă'', având titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română - ''Agence Telegraphique de Roumanie'' - ''Roumagence''. Documentele oficiale care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri, şi poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului ''Politische Correspondenz'', Erich Schaffer.

Foto: (c) MARIA POSTELNICU / Arhiva istorică AGERPRES - Agenţia Naţională de Presă Agerpres - Teleimprimator. (1956)

Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul ''Agence Roumaine - Correspondence telegraphique nationale'' şi semnată de primul său director, M. Brăneanu, prin care acesta îi cerea să intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: ''Ieri am expediat prima telegramă''. Odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenţia şi-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei temporare de fotografie istorică 'Arhiva Fotografică AGERPRES', la sediul MNIR

În condiţiile ofensivei germane, odată cu evacuarea Guvernului României la Iaşi, la sfârşitul anului 1916, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris, că ''Agenţia Română nu mai funcţionează''.

La 16 iunie 1921, a fost fondată ca societate mixtă, prima agenţie naţională de presă modernă - ''Orient-Radio RADOR'', potrivit lucrării "Agenţiile de presă din România 1889-1999" (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, Bucureşti, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris, şi avocatul Sebastian Şerbescu. Cea mai importantă susţinere a venit din partea ministrului afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, potrivit lucrării ''Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989'' (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.

La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime "Orient Radio-RADOR", devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.

"Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii 'Orient-Radio' (RADOR S.A.)" a fost votată în Senat la 3 martie şi în Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1926 şi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.

Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii Orient Radio. Aceasta şi-a schimbat denumirea în ''RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice'', iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată, potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO - Expoziţia 'Descoperă Arhiva Fotografică AGERPRES', o istorie în imagini a vieţii socio-politice şi culturale româneşti, la Muzeul Naţional Cotroceni

După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul 217 din 20 mai 1949 se anunţa înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, denumită pe scurt AGERPRES. Se preciza, totodată, că întregul patrimoniu RADOR devenea patrimoniul AGERPRES. Decretul a abrogat, totodată, legea privind funcţionarea RADOR.

La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înfiinţa Agenţia Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacţional al Agenţiei a fost realizat cu sprijinul Franţei şi PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenţiei France Press (AFP) şi LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenţiei.

Foto: (c) DAN POPESCU / Arhiva istorică AGERPRES - Agenţia Naţională de Presă Agerpres - Direcţia Tehnică (1997)

În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la 15 aprilie şi, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.

La 17 septembrie 2013, a fost lansat noul AGERPRES, www.agerpres.ro, cu o nouă identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, totul sub un nou slogan - ''Actualizează lumea''. În decembrie 2013, AGERPRES a organizat conferinţa Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE) şi a preluat pentru un an, preşedinţia Asociaţiei. Cu prilejul aniversării a 125 de ani de existenţă, în 2014, Casa Regală a României i-a acordat Agenţiei distincţia ''Nihil Sine Deo''. Totodată, a fost lansat primul e-book al Agenţiei, ''AGERPERS 125. Evoluţie după Revoluţie''.

Foto: (c) RAZVAN CHIRITA / AGERPRES FOTO - Evenimentul de lansare a Noului AGERPRES. Agentia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de profil din România, are o nouă identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, precum şi un nou slogan, 'Actualizează lumea'

La 16 martie 2016, o parte din arhiva fotografică a AGERPRES, care cuprinde sute de mii de filme şi aproximativ 5.000 de plăci fotografice, din 1927 şi până în prezent, a fost prezentată în cadrul unui eveniment special, la Palatul Parlamentului. Pe tot parcursul anului, imagini de arhivă au fost expus în cadrul unor evenimente la Bucureşti, Iaşi, Gura Humorului şi Chişinău.

AGERPRES a lansat, la 5 octombrie 2016, fluxul de ştiri în limba maghiară. Luna următoare, la sediul ONU de la New York, a fost lansat primul Facebook Messenger NewsBot din România, AGERPRES NewsBot, precum şi documentarul video "Tărâmul dintre ape", prezentat, de asemenea, în premieră. Un alt documentar video "Descoperă România cu Peter Hurley" a fost prezentat în zilele de 12 şi 13 decembrie 2016, la Cinema Muzeul Ţăranului din Bucureşti. Ambele documentare au fost proiectate şi anul următor în cadrul unor festivaluri organizate atât în ţară cât şi în străinătate. Tot în 2017, Agenţia a lansat o aplicaţie de realitate augmentată - AGERPRES AR - care prezintă povestea din spatele fotografiilor.

În 2018 - Centenarul Marii Uniri - Misiunea Permanentă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES au organizat, la sediul ONU din New York, expoziţia de fotografie "România: Evoluţie" (12-23 februarie). În cadrul evenimentului, a fost prezentat şi albumul realizat de AGERPRES "România: Evoluţie", ediţie specială pentru Centenarul Marii Uniri, care conţine 100 de fotografii din România, grupate în trei capitole: Arhivă, Revoluţie, Evoluţie.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei 'România: Evoluţie - 100 de ani' realizată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES cu prilejul Anului Centenar, în cadrul festivalului 'Serile filmului românesc', eveniment organizat în foaierul Ateneului din Iaşi

La 22 februarie 2018, AGERPRES a lansat documentarul video "Marea Unire - România, la 100 de ani", special conceput pentru sărbătorirea Centenarului. La eveniment au fost prezenţi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, Alteţa Sa Regală Principesa Maria, membri ai Corpului Diplomatic, parteneri ai agenţiei, presa centrală, dar şi protagonişti ai documentarului. De-a lungul anului, documentarul video "Marea Unire - România, la 100 de ani" şi expoziţia de fotografie ''România: Evoluţie'' au fost prezentate în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate: Washington (mai); Viena, în cadrul evenimentului "Viena - Centenarul-Marii Uniri - 2018" (25-27 mai); Reghin (11 iulie); Piaţa Ovidiu din Constanţa (29 iulie); Vama Veche, în cadrul Festivalului Internaţional Vama Sub Lumini de Oscar, 19-26 august, a IX-a ediţie (21 august); Praga, cu ocazia Sărbătorii Românilor din Republica Cehă, ediţia a IX-a (9 septembrie); Londra (12 noiembrie); Zagreb (28 noiembrie); Lisabona, în cadrul celei de-a X-a ediţii a ceremoniei de acordare a titlurilor onorifice "Amicus Romaniae" (6 decembrie).

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO - Vizita ambasadorului Marii Britanii în România, Andrew Noble, la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, unde a purtat discuţii cu directorul general, Claudia Nicolae

În 2018, AGERPRES a primit Premiul pentru excelenţă în gestionarea drepturilor de autor şi pentru educarea cititorilor şi a clienţilor, la Gala Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe, la categoria Mass-Media (martie); Premiul Special pentru obiectivitate si profesionalism în reflectarea fenomenului economic, în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Topului Firmelor din Capitală (octombrie); Premiul pentru Promovarea Centenarului Marii Uniri în Ţară şi Străinătate la Gala Radar de Media 2018 (noiembrie 2018). În noiembrie 2019, Agenţia a câştigat cel de-al XV-lea Trofeu la secţiunea ''Agenţii de presă'' acordat de organizatorii Târgului Gaudeamus Radio România, de la instituirea acestor premii, în 1997. La 23 ianuarie 2020, AGERPRES a primit Premiul Media pentru sprijinul în promovarea competiţiilor în cadrul Galei Atletismului Românesc 2019.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO - Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, vizitează Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a primit la 25 iunie 2019, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta, statutul de Furnizor al Casei Regale a României pentru o perioadă de trei ani.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO - Principele Radu oferă directorului general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, Claudia Nicolae, certificatul de Furnizor al Casei Regale, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Elisabeta

Printre cele mai recente proiectele editoriale lansate de AGERPRES se află: #CyberFiles, în cadrul căruia sunt prezentate unele dintre cele mai importante atacuri cibernetice petrecute la nivel mondial (2019); ''Revoluţie 30'', o prezentare a evenimentelor ce s-au petrecut pe parcursul anului 1989 în ţările europene, începând cu Polonia şi continuând cu Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia şi România (2019); albumul "România, momente de istorie. 90 de imagini cât 30 de ani" - un proiect AGERPRES şi "Jurnalul", ce cuprinde fotografii memorabile ale celor mai importante evenimente ale ultimelor trei decenii (2019); #stopdopajului, un proiect ce aduce în atenţie pericolul pe care îl prezintă steroizii anabolizanţi pentru sportivi de performanţă şi amatori, amploarea acestui fenomen în România şi măsurile pentru combaterea flagelului (2020).

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei foto-documentare 'Copiii noştri vor fi liberi', dedicată comemorării a 30 de ani de la Revoluţia Română, eveniment organizat de Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presa AGERPRES şi Primăria Capitalei prin Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti

Între cele mai recente expoziţii cu imagini din Arhiva fotografică a AGERPRES, se află: "Natura în imagini AGERPRES" (Braşov, februarie 2020); "Revoluţia română. 30 de ani de libertate", în cadrul manifestărilor de comemorare a 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 (Ateneul Român, decembrie 2019); "Aşa ne-am cucerit libertatea" (pasajul de la Universitate, decembrie 2019); expoziţie de fotografii de la evenimentele din Decembrie '89, autor Sorin Lupşa, fotoreporter AGERPRES în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989, Palatul Şuţu; "30 de ani şi o zi - revoluţia tinerilor" (Muzeul Naţional Cotroceni, decembrie 2019); "Apertures of a Revolution. Fotografii din decembrie 1989", organizată de Institutul Cultural Român din Londra (ICR) în parteneriat cu Ambasada României din Marea Britanie şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, la al cărei vernisaj a luat parte Alteţa Sa Regală prinţul Charles de Wales (decembrie 2019); "AGERPRES - Arhiva Fotografică dedicată comemorării a 30 de ani de la Revoluţia Română", organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României (Palatul Regal, decembrie 2019); expoziţie cu fotografii din Arhiva AGERPRES, care surprind momente importante din istoria României (Salina Praid, 2019). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Ionela Gavril, editor online: Adrian Dădârlat)

Explicaţie foto: AGERPRES a lansat la Chişinău documentarul 'Marea Unire - România, la 100 de ani'". Tot aici a fost vernisată expoziţia "România. Evoluţie" şi albumul cu acelaşi titlu, realizate de AGERPRES