Săptămâna europeană a început cu apelul premierului italian Giuseppe Conte la ''o coordonare europeană'' în domeniile sănătăţii şi economic pentru a combate epidemia cauzată de coronavirus, avertizând că ţara sa ''încă nu a atins vârful'' contagiunii. ''A sosit timpul să facem alegeri curajoase şi Italia poate oferi o contribuţie semnificativă, în calitate de ţară care a cunoscut în premieră o răspândire atât de largă a virusului'', a afirmat premierul italian, care a adăugat că deocamdată nu sunt necesare noi interdicţii şi că este importantă respectarea strictă a celor deja în vigoare. O decizie de impact a acestei săptămâni la nivelul UE este închiderea graniţelor Uniunii timp de 30 de zile.


Consiliul European

* La 17 martie 2020, statele membre ale UE au decis în unanimitate să interzică timp de 30 de zile intrarea în UE a persoanelor care nu sunt cetăţeni ai blocului comunitar, a anunţat cancelarul german Angela Merkel, în urma reuniunii prin videoconferinţă a liderilor celor 27 de state membre. Toate ţările membre ''sunt de acord să impună o interdicţie'' de intrare, cu câteva excepţii ce îi vizează pe cetăţenii unor state terţe posesori ai unui permis de rezidenţă de lungă durată într-o ţară UE.


Comisia Europeană (CE)

* Comisia Europeană a chemat la 16 martie statele membre ale Uniunii Europene să asigure libera circulaţie a bunurilor în interiorul frontierelor interne ale UE, în pofida controalelor destinate să lupte împotriva epidemiei de coronavirus şi să desemneze căi prioritare pentru transportul de mărfuri. Scopul este de a proteja sănătatea cetăţenilor, de a asigura tratamentul adecvat al persoanelor care trebuie să călătorească şi de a menţine disponibilitatea bunurilor şi serviciilor esenţiale, arată Comisia într-un comunicat, după o reuniune a miniştrilor de interne desfăşurată prin videoconferinţă, la care comisarii Stella Kyriakides şi Ylva Johansson au prezentat orientările executivului UE.

Astfel de controale la frontieră ar trebui organizate pentru a preveni apariţia unui număr mare de oameni într-un singur loc (de exemplu, cozile), mărind astfel posibilitatea răspândirii virusului. Statele membre ar trebui să se coordoneze pentru a efectua controale medicale doar de o parte a frontierei. Comisia a mai propus restricţionarea călătoriilor non-esenţiale spre UE pentru o perioadă iniţială de 30 de zile, în contextul în care Europa a devenit noul epicentru al pandemiei cu noul coronavirus.

* La 16 martie, Comisia a oferit un sprijin financiar de până la 80 milioane de euro companiei CureVac din Tuebingen, Germania, care dezvoltă vaccinuri înalt inovative, pentru a accelera dezvoltarea şi producerea unui vaccin împotriva coronavirusului în Europa, a informat executivul european. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi comisarul pentru inovaţie, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, au discutat cu conducerea CureVac prin videoconferinţă, la care a participat şi vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Ambroise Fayolle. Ulterior, la 17 martie, Ursula von der Leyen, medic de profesie, a afirmat că speră că un vaccin împotriva noului coronavirus va fi disponibil 'înainte de toamnă', afirmând că se lucrează la o tehnologie promiţătoare.

* Un document al Comisiei publicat la 16 martie arată că economia Uniunii Europene ar putea să se contracte cu 1% în 2020 din cauza coronavirusului, însă o serie de oficiali precum şi estimările interne ale executivului comunitar sunt mult mai pesimiste şi arată spre o contracţie de până la 2,5%, a transmis Reuters. "Impactul direct, prin toate canalele, este aşteptat să reducă creşterea reală a PIB în 2020 cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu situaţia în care nu ar fi fost o pandemie", se arată în document.

* La 17 martie, CE şi-a reiterat angajamentul în lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice în cadrul Pactului Verde European (European Green Deal), după ce premierul ceh a invitat Bruxellesul să lase acest plan deoparte pentru a se concentra asupra pandemiei de coronavirus, potrivit AFP. "În mod evident, noi urmărim toţi aici ceea ce se petrece oră de oră, zi de zi (în legătură cu propagarea virusului), dar în acelaşi timp munca pe termen lung asupra Pactului Verde continuă în paralel şi rămâne o prioritate", a reacţionat Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

* CE a lansat, la 17 martie, un grup consultativ privind COVID-19 alcătuit din epidemiologi şi virusologi din diferite state membre pentru a formula orientări ale UE cu privire la măsurile de gestionare a riscurilor, bazate pe date ştiinţifice, potrivit unui comunicat al executivului comunitar. Acest grup, care a fost creat pe baza unui mandat primit din partea statelor membre, va fi prezidat de preşedinta Ursula von der Leyen şi coprezidat de Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară. Şapte persoane din şase state membre compun acest grup, iar acestea vor acţiona în nume propriu şi în mod independent. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, Agenţia Europeană pentru Medicamente şi Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă vor participa în calitate de observatori.

* CE a decis, la 17 martie, să permită statelor membre să prelungească, cu o lună, până la 15 iunie 2020, data limită până la care fermierii pot depune cereri pentru plăţi directe şi anumite plăţi pentru dezvoltare rurală, având în vedere situaţia dificilă cu care se confruntă Uniunea Europeană, informează un comunicat de presă transmis de CE.

* CE a aprobat un pachet de investiţii în valoare de peste 1,4 miliarde de euro din fonduri UE pentru 14 proiecte mari de infrastructură din şapte state membre, şi anume Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România şi Spania, se arată într-un comunicat. Proiectele acoperă mai multe domenii-cheie, cum ar fi mediul, sănătatea, transportul şi energia, pentru o Europă mai inteligentă şi cu emisii scăzute de carbon. Acestea reprezintă o investiţie masivă pentru a stimula economia, pentru a proteja mediul şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor şi bunăstarea socială. În România, investiţiile vor asigura accesul la apă curată şi la o asistenţă medicală mai bună. 486,6 milioane de euro din Fondul de coeziune vor asigura accesul la o mai bună apă potabilă şi la tratarea adecvată a apelor reziduale, de care vor beneficia peste 400.000 de persoane din sud-vestul României, precum şi prevenirea contaminării apelor subterane în judeţul Suceava, de care vor beneficia 220.000 de locuitori.

Tot în România, UE va investi 47 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor medicale în regiunea de nord-est. Datorită acestei investiţii, care va fi în beneficiul a 90.000 de locuitori, pacienţii vor primi un tratament de înaltă calitate, iar numărul deceselor şi al dizabilităţilor pe termen lung va fi redus.

* CE a publicat, la 18 martie, un set de linii directoare pentru a se asigura că drepturile pasagerilor UE sunt aplicate într-un mod coerent în toată Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de atenuare a impactului economic al pandemiei COVID-19. Potrivit Comisiei Europene, aceste orientări vor ajuta pasagerii, industria şi autorităţile naţionale în această situaţie fără precedent, în care sunt impuse restricţii importante de călătorie de către guvernele naţionale, iar serviciile de transport în UE se confruntă cu un efect de domino.

* La 19 martie, CE a decis să creeze o rezervă strategică ''rescEU'' de echipamente medicale, cum ar fi ventilatoarele şi măştile de protecţie, pentru a ajuta ţările UE în contextul pandemiei de COVID-19. Rezerva va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Statul gazdă va fi responsabil cu achiziţionarea echipamentelor. Comisia va finanţa 90% din rezervă. Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă va gestiona distribuţia echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Bugetul UE iniţial al rezervei este de 50 de milioane de euro, din care 40 de milioane de euro fac obiectul aprobării de către autorităţile bugetare.


Parlamentul european

Preşedintele Parlamentului şi liderii grupurilor politice (Conferinţa Preşedinţilor) au avut un schimb informal de opinii la 19 martie 2020, luând decizia să organizeze o sesiune plenară extraordinară la 26 martie 2020, la Bruxelles, pentru a permite implementarea măsurilor speciale. A fost aprobată prin procedură scrisă propunerea Preşedintelui pentru a dezbate şi vota primele trei propuneri legislative ale Comisiei Europene pentru a aborda efectele pandemiei COVID19 în statele membre ale UE. Punctele pe ordinea de zi a sesiunii: Iniţiativa de investiţii (Coronavirus Response Investment Initiative), care va pune la dispoziţia statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde de euro pentru a face faţă consecinţelor crizei; Propunerea legislativă de extindere a domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE pentru a acoperi urgenţele în materie de sănătate publică; Propunerea Comisiei de încetare a aşa-numitelor ''zboruri fantomă'' cauzate de epidemia COVID19. Biroul Parlamentului European va adopta măsuri specifice pentru această sesiune, pentru a garanta că votul poate fi organizat de la distanţă.


Eurostat

* Potrivit datelor publicate la 17 martie 2020 de Eurostat, costul total al forţei de muncă în România a înregistrat cea mare creştere din rândul statelor membre ale UE, în trimestrul patru din 2019, comparativ cu perioada similară din 2018. Costul orar al forţei de muncă a crescut în perioada octombrie-decembrie 2019 cu 2,7% în Uniunea Europeană şi cu 2,4% în zona euro, comparativ cu trimestrul patru din 2018. În trimestrul trei din 2019 s-a înregistrat un avans de 2,9% în UE şi de 2,6% în zona euro. În trimestrul patru din 2019, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în România (12%) şi Bulgaria (11,9%), iar cel mai redus ritm de creştere a fost în Luxemburg (0,4%).

* Datele publicate la 18 martie arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,2% în februarie, în scădere comparativ cu 1,4% luna precedentă, şi de 1,6% în Uniunea Europeană, de asemenea, în declin faţă de 1,7% luna anterioară, ţările membre UE cu cea mai ridicată inflaţie fiind Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria şi România. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu)