Apariţia primelor cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus pe teritoriul Uniunii Europene (UE) a determinat preşedinţia croată a UE să ia decizia de a activa, la 28 ianuarie 2020, mecanismul UE pentru un răspuns la crize IPCR (Integrated Political Crisis Response) în ceea ce priveşte modul de schimb de informaţii, pentru a facilita dezvoltarea unei interpretări comune a situaţiei la nivelul statelor membre şi al instituţiilor. În următoarea etapă, la 2 martie 2020, activarea mecanismului IPCR a fost extinsă la modul integral, având în vedere deteriorarea situaţiei şi diferitele sectoare afectate (sănătate, protecţie consulară, protecţie civilă, economie).

Mecanisme UE pentru răspuns la crize

Mecanismul integrat IPCR este unul dintre mecanismele UE de răspuns la crize, pe care preşedinţia Consiliului UE îl poate utiliza pentru coordonarea răspunsului politic la crize majore şi complexe, inclusiv acte de terorism. IPCR poate fi activat de preşedinţia Consiliului sau atunci când un stat membru declanşează clauza de solidaritate, notează site-ul www.consilium.europa.eu.

Abordarea crizei provocate de coronavirus a atins activarea completă - ultimul dintre cele trei moduri de funcţionare, după cele de monitorizare şi schimb de informaţii. Activarea completă permite partajarea rapoartelor de criză existente, punct de contact 24/7, rapoarte analitice, platformă web pentru schimbul şi colectarea de informaţii, elaborarea unor măsuri de răspuns concrete şi coordonate ale UE în cadrul unor mese rotunde organizate sub conducerea preşedinţiei, cu participarea Comisiei, a Serviciului European de Acţiune Externă, a biroului preşedintelui Consiliului European, a statelor membre afectate, a agenţiilor UE relevante şi a unor experţi.

Mecanismul UE de protecţie civilă este un alt instrument al UE de răspuns în astfel de situaţii, instituit în 2001, ce are ca obiectiv general consolidarea cooperării între statele membre şi alte şase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru şi Turcia), în vederea îmbunătăţirii prevenirii, a pregătirii şi reacţiei la dezastre. În martie 2019, a intrat în vigoare propunerea Comisiei de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU.

Pe fondul răspândirii noului coronavirus, la 29 ianuarie 2020 a fost activat mecanismul de protecţie civilă al UE în urma unei cereri de asistenţă din partea Franţei, cu scopul de a oferi sprijin consular cetăţenilor UE din Wuhan (China), focarul noului tip de coronavirus. De asemenea, la 19 martie 2020, Comisia a decis să creeze o rezervă strategică rescEU de echipamente medicale, cum ar fi ventilatoarele şi măştile de protecţie, pentru a ajuta ţările UE în contextul pandemiei.

Comisia Europeană şi-a activat mecanismul intern de gestionare a crizei denumit ARGUS, un sistem de alertă rapidă, iar Comitetul de Coordonare a Crizelor se reuneşte periodic pentru a crea sinergii între acţiunile tuturor departamentelor şi serviciilor relevante ale Comisiei şi ale agenţiilor UE, potrivit site-ului https://ec.europa.eu/. Comitetul este prezidat de comisarul Janez Lenarcic, în rolul său de Coordonator european al răspunsului la situaţii de urgenţă. Comisia a instituit şi o echipă politică de coordonare a răspunsului la criză, compusă din comisarii responsabili de politicile cele mai afectate: Margrethe Vestager - vicepreşedinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Valdis Dombrovskis - vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Stella Kyriakides - responsabil de toate aspectele legate de sănătate, Ylva Johansson - responsabil de chestiunile legate de frontiere, Adina Vălean - responsabil de mobilitate, Paolo Gentiloni - responsabil de aspectele macroeconomice, Thierry Breton - responsabil de piaţa internă.

Măsuri adoptate de instituţiile europene

Comisia Europeană, reprezentată de preşedinta Ursula von der Leyen, a propus, la 13 martie 2020, un set amplu de măsuri care vizează: asigurarea unei aprovizionări adecvate cu echipamente de protecţie şi materiale medicale în toată Europa; atenuarea efectelor negative asupra nivelului de trai al populaţiei şi asupra economiei, flexibilizând la maximum normele bugetare ale UE, înfiinţarea unei Iniţiative pentru investiţii în răspunsul la coronavirus în valoare de 37 de miliarde euro, pentru a furniza lichidităţi întreprinderilor mici şi sectorului asistenţei medicale; asistarea statelor membre cu orientări coerente privind măsurile la frontieră, astfel încât să fie protejată sănătatea cetăţenilor, dar permiţând libera circulaţie a mărfurilor esenţiale; limitarea temporară a călătoriilor neesenţiale către Uniunea Europeană.

Comisia a constituit o echipă de epidemiologi şi virusologi de renume care să anticipeze evenimentele şi să elaboreze orientări şi strategii bazate pe date concrete pentru Uniune. În acest sens, la 16 martie 2020, CE a anunţat acordarea unei susţineri financiare în valoare de până la 80 de milioane de euro dezvoltatorului de vaccinuri inovatoare CureVac din Tübingen (Germania), pentru producţia unui vaccin împotriva COVID-19 în Europa. Susţinerea este oferită sub forma unei garanţii oferite de UE la un împrumut BEI aflat în evaluare, în cadrul InnovFin - Facilitatea de finanţare în domeniul bolilor infecţioase, prin programul-cadrul Orizont 2020. Compania CureVac estimează lansarea testelor clinice pentru un vaccin împotriva COVID-19 până în iunie 2020.

Consiliul European s-a reunit la 17 martie 2020 în şedinţă extraordinară, prin videoconferinţă, statele membre luând decizia de a interzice timp de 30 de zile intrarea în UE a persoanelor care nu sunt cetăţeni ai blocului comunitar. Cancelarul german Angela Merkel a anunţat că Germania pune în aplicare această decizie imediat. Excepţiile îi vizează pe cetăţenii unor state terţe posesori ai unui permis de rezidenţă de lungă durată într-o ţară UE, cetăţeni europeni şi familiile lor, rezidenţi de perioadă îndelungată, britanici, diplomaţi, personal medical, cercetători.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Punctul de trecere a frontierei Nădlac II, la 18 martie 2020

Parlamentul European a salutat măsurile pentru combaterea COVID-19 anunţate de Comisie, iar preşedintele David Sassoli a propus, în urma consultării cu liderii grupurilor politice, convocarea unei sesiuni plenare extraordinare, la 26 martie 2020, la Bruxelles, pentru a permite implementarea măsurilor speciale, conform site-ului www.europarl.europa.eu.

A fost aprobată, prin procedură scrisă, propunerea preşedintelui Sassoli de dezbatere şi vot a primelor trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Punctele de pe ordinea de zi a sesiunii din 26 martie sunt: Iniţiativa de investiţii (Coronavirus Response Investment Initiative); propunerea legislativă de extindere a domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE pentru a acoperi urgenţele în materie de sănătate publică; propunerea Comisiei de încetare a aşa-numitelor ''zboruri fantomă'' provocate de epidemia COVID-19.

Un alt aspect al răspunsului UE este modificarea normelor de finanţare, care trebuie să fie aprobate atât de Parlament, cât şi de Consiliu. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului examinează măsura care facilitează canalizarea finanţării către zonele şi sectoarele afectate, iar Comisia pentru bugete s-a angajat să lucreze rapid la toate iniţiativele de atenuare a impactului epidemiei. În plus, Comisia pentru transport a Parlamentului lucrează la legislaţia de transport cu privire la propunerea de suspendare a normelor UE care obligă companiile aeriene să exploateze la maximum orarele de decolare şi de aterizare.

Conform datelor publicate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) - agenţie a Uniunii Europene, între 31 decembrie 2019 şi 20 martie 2020, numărul total de cazuri raportat la nivelul UE/Spaţiul Economic European şi Regatul Unit era de 102.649, dintre care 4.885 de decese, conform site-ului www.ecdc.europa.eu. În România, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, la 20 martie 2020, un bilanţ al persoanelor infectate de 308 cazuri, dintre care 31 s-au vindecat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)