Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale este marcată anual la 21 martie. Proclamând Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale în anul 1966, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a cerut comunităţii internaţionale să-şi intensifice eforturile pentru a elimina toate formele de discriminare rasială (Rezoluţia 2142).

În 2020, Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale este axată pe evaluarea întreprinsă de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva în cadrul celei de-a 43-a sesiuni, la jumătatea perioadei proclamată drept Deceniul internaţional pentru oamenii de origine africană.

Potrivit ONU (https://www.un.org), în acest an, la jumătatea Deceniului internaţional pentru oamenii de origine africană, o revizuire va ţine cont de progresele realizate şi va decide asupra acţiunilor necesare.

Există aproximativ 200 de milioane de oameni ce se identifică ca fiind originari africani care trăiesc în America. Mai multe milioane trăiesc în alte părţi ale lumii, în afara continentului african.

Fie că sunt descendenţi ai victimelor comerţului transatlantic de sclavi sau migranţi, oamenii de origine africană constituie unele dintre cele mai sărace şi mai marginalizate grupuri. Au încă acces limitat la educaţie de calitate, servicii de sănătate, locuinţe şi securitate socială, iar gradul lor de participare politică este adesea scăzut. În plus, persoanele de origine africană pot suferi de multiple forme de discriminare în funcţie de vârstă, sex, limbă, religie, opinie politică, origine socială, proprietate, dizabilitate, naştere sau alt statut, face cunoscut ONU.

Deceniul internaţional pentru oamenii de origine africană, proclamat prin rezoluţia Adunării Generale, în perioada 2015-2024, oferă un cadru solid pentru a lua măsuri eficiente pentru a aborda aceste probleme în spiritul recunoaşterii, dreptăţii şi dezvoltării.

Revizuirea la jumătatea perioadei este esenţială pentru evaluarea eficacităţii programului de activităţi al Deceniului, a implementării şi provocărilor acestuia în primii cinci ani şi, pe baza evaluării, generează îmbunătăţiri ale activităţilor şi programelor planificate pentru următorii cinci ani. Evaluarea finală va da îndrumări pentru diferitele mecanisme existente şi pentru toate părţile interesate, inclusiv recomandări concrete pentru cursul viitoarelor acţiuni în vederea asigurării protecţiei şi promovării continue a drepturilor persoanelor de origine africană după încheierea Deceniului.

În 21 martie 1960, poliţia a deschis focul şi a ucis 69 de persoane la o demonstraţie paşnică din Sharpeville, Africa de Sud, împotriva legilor care justificau apartheidul. De atunci, sistemul de apartheid din Africa de Sud a fost înlăturat, legile şi practicile rasiste au fost eliminate în multe ţări şi a fost construit un cadru internaţional pentru combaterea rasismului, ghidat de Convenţia Internaţională privind Eliminarea Discriminării Rasiale.

Convenţia se apropie acum de ratificarea universală, totuşi, multe persoane, comunităţi şi societăţi suferă de nedreptatea şi stigmatizarea pe care le aduce rasismul, informează ONU.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite reiterează că toate fiinţele umane sunt libere şi egale în demnitate şi drepturi şi au potenţialul de a contribui constructiv la dezvoltarea şi bunăstarea societăţilor lor. Totodată, într-o rezoluţie privind eliminarea rasismului se subliniază că orice doctrină de superioritate rasială este falsă din punct de vedere ştiinţific, condamnabilă din punct de vedere moral, nedreaptă din punct de vedere social şi periculoasă şi trebuie respinsă, împreună cu teoriile care încearcă să determine existenţa unor rase umane deosebite.

Încă de la fondarea sa, Organizaţia Naţiunilor Unite este îngrijorată de această problemă, iar interdicţia discriminării rasiale este consacrată în toate instrumentele de bază ale drepturilor omului. Aceasta stabileşte obligaţii statelor în ceea ce priveşte eradicarea discriminării în sferele publice şi private. Principiul egalităţii impune, de asemenea, statelor să adopte măsuri speciale pentru a elimina condiţiile care provoacă sau ajută la perpetuarea discriminării rasiale.

În 2001, Conferinţa mondială împotriva rasismului, desfăşurată la Durban, în Africa de Sud, a elaborat cel mai autoritar şi cuprinzător program pentru combaterea rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei şi a intoleranţei asociate, arată ONU. În aprilie 2009, Conferinţa de examinare de la Durban a evaluat progresele înregistrate la nivel global în depăşirea rasismului şi a concluzionat că au rămas multe de realizat. Dar cu prilejul acestui eveniment s-a obţinut o reînnoire a angajamentului internaţional faţă de agenda antirasism.

Pentru a marca cea de-a zecea aniversare a adoptării Declaraţiei şi a Programului de acţiune de la Durban, Adunarea Generală a ONU a organizat la New York, în septembrie 2011, o întâlnire la nivel înalt, la care liderii mondiali au adoptat o declaraţie politică care proclama hotărârea fermă de a face lupta împotriva rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei şi a intoleranţei asociate o prioritate majoră pentru ţările lor.

Tema Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminării rasiale în 2019, "Mitigating and countering rising nationalist populism and extreme supremacist ideologies", a avut în vedere diminuarea şi contracararea populismului naţionalist în creştere şi a ideologiilor extremiste. (sursa: https://www.un.org) AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)