Dezbaterile şi măsurile anunţate până în prezent privind pandemia de coronavirus, prezentarea unei noi strategii comunitare menite să ajute industria europeană şi adoptarea unui nou plan de acţiune pentru economia circulară sunt câteva dintre principalele teme care au vizat spaţiul comunitar în perioada 9-13 martie 2020.

Parlamentul European
 

În cadrul unei sesiuni plenare restrânse, pe fondul pandemiei de coronavirus, desfăşurată la Bruxelles, eurodeputaţii au discutat pe marginea răspunsului comun necesar al Uniunii privind pandemia, aspecte ale tensiunilor de graniţă dintre Grecia şi Turcia privind migranţii, despre bugetul multianual al Uniunii Europene. Eurodeputaţii au cerut statelor membre să dea dovadă de solidaritate şi să finanţeze cercetarea privind coronavirus, indică https://www.europarl.europa.eu.
 

Consiliul European
Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene s-au reunit de urgenţă într-o videoconferinţă, la 10 martie 2020, pentru a discuta pe marginea situaţiei generate la nivel comunitar de coronavirus. Dezbaterile, conduse de preşedintele Consiliului European Charles Michel, au fost concentrate în cadrul a patru priorităţi: limitarea răspândirii virusului, asigurarea necesarului de echipament medical, sprijinirea cercetării şi gestionarea consecinţelor socio-economice. Şefa executivului european, Ursula von der Leyen, care a participat la reuniunea extraordinară, a cerut, la 10 martie 2020, echipelor sale "să examineze alte instrumente pe care Comisia le poate mobiliza pentru a face faţă impactului global al epidemiei de coronavirus asupra economiei, în întreaga Europă".
 

Comisia Europeană
 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut, la 9 martie 2020, statelor membre să ajungă la un compromis cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027, pe fondul crizelor pe care le întâmpină blocul comunitar, potrivit agenţiei DPA. Uniunea Europeană trebuie să găsească soluţii la problema migranţilor aflaţi la frontiera dintre Turcia şi Grecia, precum şi la criza cauzată de coronavirus şi la provocările cu care se confruntă economia, a spus Von der Leyen într-un discurs la 100 de zile de la preluarea mandatului la conducerea Comisiei Europene. ''Dar fără un nou buget nu vom fi capabili să reacţionăm la aceste probleme. Iată de ce le cer statelor membre să ajungă la un acord', a subliniat şefa executivului comunitar.

Uniunea Europeană va institui o iniţiativă de investiţii în valoare de 37 de milliarde de euro, ca parte a pachetului de măsuri menit să amortizeze impactul epidemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiilor blocului comunitar, a anunţat, la 13 martie 2020, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform Reuters. Alte măsuri ce vor fi adoptate de Executivul comunitar includ flexibilitatea acordată statelor membre în privinţa deficitelor bugetare şi a ajutorului de stat. UE va garanta împrumuturi de opt milliarde de euro către 100.000 de firme pentru a sprijini sectorul corporate, a precizat von der Leyen. "Sunt convinsă că Uniunea Europeană poate rezista acestui şoc. Dar fiecare stat membru trebuie să fie la înălţimea responsabilităţii sale iar UE ca întreg trebuie să fie determinată, coordonată şi unită", a afirmat preşedintele Comisiei Europene.

Uniunea Europeană va suspenda reglementarea prin care se cere companiilor aeriene să opereze majoritatea zborurilor programate, altfel îşi pierd dreptul asupra sloturilor de pe aeroporturi, pentru a le ajuta după ce epidemia de coronavirus (Covid-19) s-a extins, a anunţat, la 10 martie 2020, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Decizia vine în contextul în care companiile aeriene globale sunt profund afectate de efectele coronavirus. Suspendarea reglementării va pune capăt "zborurilor fantomă" în care operatorii aerieni vor trebui să zboare cu aeronavele aproape goale pentru a-şi păstra sloturile, a explicat Von der Leyen, fără a preciza cât va dura suspendarea.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 13 martie 2020, că este împotriva închiderii frontierelor decisă de unele state membre ale UE pentru a-şi proteja populaţia de pandemia de coronavirus. ''Interdicţiile generale de călătorie nu sunt considerate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind foarte eficiente'', a invocat şefa executivului comunitar la o conferinţă de presă. ''Mai mult, ele au consecinţe sociale şi economice importante, ele perturbă viaţa populaţiei şi a companiilor (...) Orice măsură luată trebuie să fie proporţională'', a mai susţinut Ursula von der Leyen. Ea a pledat în schimb pentru controale sanitare, despre care a spus că ''pot avea loc la frontierele externe (ale UE) sau interne, sau pe teritoriul statelor membre''.

Executivul comunitar a prezentat, la 10 martie 2020, o nouă strategie menită să ajute industria europeană să conducă la tranziţia dublă către neutralitatea climatică şi către poziţia de lider în domeniul digital, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Strategia urmăreşte să stimuleze competitivitatea Europei şi autonomia sa strategică într-o perioadă de mutaţii geopolitice şi de intensificare a concurenţei la nivel mondial. Sunt prevăzute diverse acţiuni menite să sprijine toţi actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari şi mici, întreprinderile nou-înfiinţate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii şi partenerii sociali. Iniţiativele avansate includ, de asemenea, măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcţionării optime a pieţei unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor să se dezvolte şi să fie competitive atât în Europa, cât şi dincolo de graniţele acesteia. Strategia stabileşte principalii factori ai transformării industriale a Europei şi propune un set cuprinzător de acţiuni viitoare, printre care se numără: un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală menit să sprijine suveranitatea tehnologică, să promoveze condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial, să combată mai bine furtul de proprietate intelectuală şi să adapteze cadrul juridic la tranziţia verde şi digitală. Va fi consolidată autonomia industrială şi strategică a Europei prin asigurarea aprovizionării cu materii prime critice, prin intermediul unui plan de acţiune privind materiile prime critice, şi cu medicamente, pe baza unei noi strategii a UE privind produsele farmaceutice, precum şi prin sprijinirea dezvoltării infrastructurilor digitale strategice şi a tehnologiilor generice esenţiale. Totodată, va fi creată Alianţa pentru hidrogen curat, menită să accelereze decarbonizarea industriei şi să menţină poziţia de lider în sectorul industrial, urmată de alianţe pentru industriile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru tehnologiile şi platformele cloud în domeniul industrial şi, respectiv, pentru materiile prime; vor fi implementate noi acte legislative şi orientări cu privire la achiziţiile publice verzi şi se va pune un accent sporit pe inovare, investiţii şi competenţe.

La 11 martie 2020, Comisia Europeană a adoptat un nou Plan de acţiune pentru economia circulară - unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde european - noua agendă a Europei pentru creştere durabilă. Noul plan de acţiune prevede măsuri de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor şi vizează să pregătească economia comunitară pentru un viitor verde, să consolideze competitivitatea, protejând în acelaşi timp mediul şi să acorde noi drepturi consumatorilor. Noul plan valorifică rezultatele activităţii desfăşurate din 2015 şi se concentrează pe proiectarea şi crearea unei economii circulare cu scopul de a se asigura că resursele utilizate sunt menţinute în economia UE cât mai mult timp posibil. Planul şi iniţiativele acestuia vor fi elaborate cu implicarea strânsă a comunităţii de afaceri şi a părţilor interesate.
 

Federaţia Bancară Europeană
 

Băncile europene au cerut, la 12 martie 2020, autorităţilor din Uniunea Europeană să relaxeze cerinţele de capital şi alte bariere de reglementare, în ideea de a ajuta companiile care trec printr-o perioadă dificilă din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit Reuters. Într-o scrisoare trimisă Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene şi Autorităţii Bancare Europene, Federaţia Bancară Europeană (EBF), entitatea care regrupează industriile bancare naţionale din Europa, a dezvăluit un plan în trei faze în acest sens. Federaţia Bancară Europeană a propus un set de "decizii imediate" pentru a evita oprirea fluxului de numerar sau lichidităţi către companii şi gospodării în săptămânile următoare.
 

Eurostat
 

Românii continuă să aibă încredere şi sentimente pozitive faţă de politicile Uniunii Europene şi priorităţile noii Comisii Europene, consideră în mod majoritar că UE se îndreaptă în direcţia bună şi apreciază că principalele provocări cu care se confruntă Europa sunt imigraţia, terorismul şi schimbările climatice, relevă cel mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România, dat publicităţii la 10 martie 2020. Românii consideră că cea mai bună realizare a Uniunii Europene este libera circulaţie a cetăţenilor, bunurilor şi serviciilor în interiorul Uniunii, aceasta fiind menţionată într-o pondere similară cu media UE (26% faţă de media UE de 25%).

Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,1% în zona euro şi o creştere de 0,2% în Uniunea Europeană în trimestrul patru 2019 comparativ cu trimestrul precedent, în rândul statelor membre cel mai puternic avans fiind înregistrat în Irlanda (1,8%), Malta (1,7%) şi România (1,5%), conform datelor publicate la 10 martie 2020 de Eurostat, potrivit agenţiei AFP. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Gabriela Badea)