Florin Cîţu şi-a depus mandatul de premier desemnat, a anunţat, la 12 martie 2020, Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis a luat act de această decizie şi urmează să facă o declaraţie de presă în cursul serii.

Florin Cîţu a fost desemnat pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele Klaus Iohannis la 26 februarie 2020, după ce, la 5 februarie 2020, Guvernul Orban a fost demis, în urma adoptării de Parlament a moţiunii de cenzură intitulate "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti".

Prima propunere de premier făcută de preşedintele Klaus Iohannis după demiterea Guvernului Orban prin moţiune de cenzură a fost Ludovic Orban. Întrucât şedinţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere pentru Guvernul Orban II nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, premierul desemnat Ludovic Orban şi-a depus mandatul la 25 februarie.

***

În baza articolului 85 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Potrivit art. 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.

În termen de zece zile de la desemnare, premierul nominalizat trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).

Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor, respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament).

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.

După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.

După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile.

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României pentru a numi Guvernul.

Primul-ministru şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului.

În cazul în care Guvernul nu a fost validat în parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, Preşedintele poate să dizolve Parlamentul.

Constituţia României prevede trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă, se arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu; Editura All Beck, 2004). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea Onogea, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

* Administraţia Prezidenţială: Florin Cîţu şi-a depus mandatul de prim-ministru desemnat