În fiecare an, la data de 9 martie sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Sfinţii 40 de Mucenici. Aceştia au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor.

Sfinţii 40 de Mucenici erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Ei erau de origine nu doar romani, ci şi greci, amestecaţi cu armeni, se precizează pe https://www.crestinortodox.ro.

Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat să facă acest lucru, cei 40 de mucenici au fost întemniţaţi timp de opt zile şi supuşi la chinuri, după care guvernatorul Armeniei i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei.

Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, denumită Mucenicii sau Măcinicii. După cum menţionează site-ul https://www.crestinortodox.ro, în credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul.

Printre obiceiurile practicate cu ocazia acestei sărbători, se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici. În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci copţi, sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin. Tot în această zi, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie, notează Ion Ghinoiu, în volumul ''Sărbători şi obiceiuri româneşti'' (2002).

În ziua de 9 martie, în toate comunităţile rurale exista obiceiul de a se scoate plugul la arat. De asemenea, tot în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului. Tot în această zi se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii.

În perioada 5-9 martie 2020, în Parcul Naţional din Bucureşti se desfăşoară cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Mucenicilor. "Special pentru această ediţie a târgului am invitat gospodine iscusite din toate zonele ţării care vor prepara sub ochii trecătorilor mucenici inediţi, dar şi tradiţionali din Muntenia, Oltenia, Moldova, Bucovina, Dobrogea, vin să se întreacă în muncă şi migală, chiar sub ochii oaspeţilor, pentru a bate recordul în materie, tradiţii şi gusturi care mai de care mai bune. Iar pentru că tradiţiile se păstrează cu sfinţenie în rândul românilor, gospodinele vor turna zeci de mii de pahare de vin, aşa cum cere şi obiceiul de a bea 40 de pahare de vin sau palincă, după priceperea fiecăruia", se arată într-un comunicat transmis AGERPRES. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)