"Suferinţele tânărului Werther" ("Die Leiden des jungen Werthers") este un roman epistolar semnat de autorul german Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832).

Cartea a fost publicată în 1774, pentru ca în 1787 să apară o ediţie revăzută. Goethe a scris romanul la vârsta de 24 de ani, timp de aproximativ cinci săptămâni, între ianuarie şi martie 1774. A avut un succes imediat, aducându-i autorului celebritatea la nivel internaţional.

Lucrarea este considerată emblematică pentru mişcarea literară "sturm und drang" ("furtună şi imbold") din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care a marcat o revenire a romantismului. Una dintre caracteristicile acestei mişcări a fost accentul pus pe intensitatea emoţiilor, în contrast cu raţionalismul iluminist la modă în acei ani.

Suferinţele tânărului Werther este, într-adevăr, o carte a emoţiilor extreme, cu un deznodământ pe măsură.

Scrisă sub forma unor epistole pe care protagonistul, Werther, artist cu o fire sensibilă şi un temperament pasional, i le trimite amicului său, Wilhelm. Goethe se foloseşte de acest format pentru a descrie în amănunt trăirile personajului şi starea sa mentală pe parcursul diverselor evenimente.

Ajuns în fictivul sat Wahlheim, inspirat, probabil, de localitatea Garbenheim de lângă oraşul Wetzlar, eroul cărţii se declară încântat de viaţa simplă şi armonioasă a oamenilor locului. Aici se află, însă, şi sursa suferinţelor sale viitoare, în persoana frumoasei şi virtuoasei Charlotte, o tânără de care Werther face imprudenţa de a se îndrăgosti deşi ştia că este logodită cu Albert.

Werther se împrieteneşte cu amândoi şi va petrece câteva luni buni în compania acestora. Durerea cauzată de pasiunea sa sortită să rămână neîmplinită atinge cote insuportabile, astfel încât Werther decide să părăsească edenicul sat şi să trăiască în Weimar. Aici are loc o nefericită întâmplare, care îl va determina să se întoarcă în Wahlheim.

Suferinţa sa este accentuată de faptul că, de data aceasta, Charlotte se măritase cu Albert. Femeia înţelege durerea lui Werther şi, din milă pentru acesta şi respect pentru soţul său, decide ca Werther să-şi rărească vizitele.

Werther este convins de faptul că această situaţie disperată nu poate fi rezolvată decât de moartea unuia dintre cele trei personaje. Fiind incapabil să rănească pe cineva, cu atât mai puţin să ucidă, nefericitul amorez decide să îşi ia propria viaţă, plan pe care îl şi pune în practică.

Cartea este parţial inspirată din realitate, Werther fiind chiar autorul, îndrăgostit de Charlotte Buff, care l-a respins pentru a se mărita cu avocatul Johann Christian Kestner.

"Suferinţele tânărului Werther" este scrisă atât de convingător şi popularitatea sa în epocă a fost atât de mare, încât a născut aşa-numita "fervoare Werther", tinerii îmbrăcându-se precum personajele principale şi, se pare, uneori imitându-le şi alte gesturi. Din cauza unor astfel de dramatice întâmplări, romanul lui Goethe a fost interzis la Leipzig, dar şi în Danemarca sau Italia.

Nu au lipsit nici încercările de a schimba deznodământul îngrozitor al romanului. Scriitorul german Friedrich Nicolai a propus un final mult mai optimist în "Bucuriile tânărului Werther", deşi nu a reuşit decât să atragă dispreţul lui Goethe.

"Suferinţele tânărului Werther" a inspirat numeroase romane, poate cel mai important fiind "Lotte in Weimar" (1939) al lui Thomas Mann. În 2010, a fost lansat filmul "Goethe!", o dramă istorică regizată de Philipp Stozl, ce abordează tinereţea scriitorului german. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)