Desemnarea de către preşedintele Klaus Iohannis a lui Florin Cîţu pentru funcţia de prim-ministru, depunerea la Parlament de către premierul desemnat a listei de miniştri şi programului de guvernare al Cabinetului său, decizia CCR potrivit căreia există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier, reuniunea CSAT pe tema coronavirus şi primele trei cazuri de infecţie confirmate pe teritoriul României, prezentarea bilanţului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2019 şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2019 sunt câteva dintre cele mai importante evenimente interne ale intervalului 22-28 februarie 2020.

POLITIC
- După ce, la 25 februarie, Ludovic Orban şi-a depus mandatul de prim-ministru desemnat, a doua zi, preşedintele Klaus Iohannis a avut consultări cu partidele parlamentare, la finalul cărora a anunţat că l-a desemnat pe Florin Cîţu pentru funcţia de prim-ministru. În debutul declaraţiei sale, preşedintele a prezentat motivele pentru care au fost necesare noi consultări la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui prim-ministru. În acest sens, Iohannis a arătat că PNL a constituit un guvern "care s-a apucat să repare lucrurile care au fost stricate", dar că PSD "s-a opus vehement" reformelor promovate. În aceeaşi zi, premierul interimar, Ludovic Orban a declarat că PNL salută şi susţine propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, adăugând că Florin Cîţu a înregistrat performanţe în calitate de ministru al Finanţelor. De cealaltă parte, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că este exclus ca social-democraţii să voteze pentru premierul desemnat, Florin Cîţu, în Parlament, apreciind desemnarea acestuia ca "ridicolă".

- La 28 februarie, premierul desemnat, Florin Cîţu, a depus la Parlament lista de miniştri şi programul de guvernare al Cabinetului său, singura modificare în componenţa noului Guvern fiind la Ministerul Finanţelor, unde a fost propus Lucian Heiuş. Premierul desemnat, Florin Cîţu, a menţionat că în programul de guvernare există câteva modificări la capitolele Transporturi şi Sănătate: "La Transporturi a apărut situaţia de la CFR Marfă şi la Sănătate situaţia coronavirus. (...) suplimentăm fondurile pentru Ministerul Sănătăţii, în special pentru Terapie Intensivă, bani pe care îi luăm din Fondul de rezervă", a menţionat premierul desemnat. De asemenea, el a precizat că s-a decis constituirea unei echipe de negociere cu formaţiunile parlamentare pentru alcătuirea unei majorităţi.

- În ziua de 24 februarie, şedinţa Parlamentului pentru învestirea Guvernului Orban II a fost închisă, de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, care a anunţat că nu există cvorumul necesar pentru desfăşurarea lucrărilor. Din 465 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 188.

SĂNĂTATE
- La 26 februarie, a avut loc Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe tema coronavirusului, la Palatul Cotroceni. La finalul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că până la acel moment nu exista niciun caz confirmat de infecţie cu coronavirus în România, arătând că, pe lângă măsurile care deja s-au luat, s-a decis suplimentarea măsurilor de control la punctele de frontieră. "Din analiza făcută în cadrul şedinţei CSAT, s-a constatat că instituţiile responsabile au luat la timp măsurile care se impun pentru a preveni contaminarea", a spus şeful statului. De asemenea, preşedintele Iohannis a indicat că în şedinţa CSAT a fost luată decizia alocării de către Guvern a resurselor financiare pentru achiziţia de echipamente individuale de protecţie, camere de izolare cu presiune negativă, izolete cu presiune negativă pentru transport pe targă şi medicamente. Preşedintele Iohannis a indicat că le-a cerut tuturor decidenţilor membri ai CSAT să "rămână la cel mai înalt nivel de implicare şi vigilenţă". Şeful statului a subliniat nevoia de comunicare eficientă între toate structurile implicate în combaterea infectării cu coronavirus, atât la nivel central, cât şi la nivel local, informarea permanentă a Direcţiilor de Sănătate Publică, a medicilor de familie şi a managerilor de spitale publice şi private.

- În ziua de 24 februarie, s-a desfăşurat şedinţa Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, întrunit pentru luarea unor măsuri pentru combaterea coronavirusului. În context, ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache a anunţat că în România există aproximativ 4.000 de locuri de carantină pentru persoanele care ar putea fi infectate cu coronavirus, precizând că sunt "4.172 de locuri în 125 de locaţii, aflate în 121 de localităţi din 40 de judeţe". La rândul său, şeful DSU, Raed Arafat a făcut apel la populaţie să nu dea crezare informaţiilor neverificate cu privire la coronavirus.

- În seara zilei de 26 februarie, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Horaţiu Moldovan, a anunţat confirmarea primului caz de infecţie cu coronavirusul COVID-19 din România, fiind vorba de un pacient din Gorj. A doua zi, ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache, a declarat că starea bărbatului infectat care a intrat în legătură cu cetăţeanul italian din Rimini venit în zonă în perioada 18-22 februarie, este una bună, fără a prezenta simptome. Tot la 27 februarie, cetăţeanul din Gorj a fost adus la Institutul "Matei Balş" din Bucureşti. La 28 februarie, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru a declarat, într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul MAI, că în urma testelor de supraveghere s-au confirmat încă două cazuri de coronavirus - un bărbat de 45 de ani din Maramureş şi o femeie de 38 de ani din Timişoara.

JUSTIŢIE
- La 24 februarie, Curtea Constituţională a dezbătut sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea lui Orban în funcţia de premier. Curtea a constatat, în acord cu Decizia CCR nr. 80/2014, că desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou Guvern. Astfel, potrivit CCR, există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier.

- La 26 februarie, a avut loc prezentarea bilanţului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pe anul 2019. Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, în ciuda provocărilor, România a făcut paşi "uriaşi" în ceea ce priveşte o justiţie independentă, iar "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii, în general, au jucat un rol determinant. Cu siguranţă nu trebuie să ne oprim aici, căci tot acest proces este unul continuu, rezultatul unui efort comun care are nevoie de asumare, implicare, consecvenţă şi curaj, precum şi de lideri morali care să inspire", a spus primul om în stat. Şeful statului a indicat că volumul mare de activitate al Înaltei Curţi, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice au fost câteva dintre provocările constante cu care magistraţii s-au confruntat pe parcursul ultimilor ani. Klaus Iohannis a conchis că este un susţinător ferm al unei justiţii independente şi performante. La rândul său, preşedintele ÎCCJ, Corina Corbu, a afirmat că există în societatea românească un "anumit grad de percepţie negativă" în ceea ce priveşte justiţia. Preşedintele ÎCCJ consideră că este nevoie de colaborarea tuturor celor cu atribuţii în domeniu pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului de justiţie din România.

APĂRARE
- La 25 februarie, a avut loc prezentarea bilanţului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2019. Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în 2020 Ministerul Apărării Naţionale va trebui să se concentreze pe consolidarea profilului strategic al României în cadrul NATO şi UE, accelerarea procesului de dezvoltare a capacităţii operaţionale a Armatei, precum şi pe iniţierea şi derularea programelor de înzestrare. Preşedintele a amintit că în urma acordului politic din anul 2015 România alocă 2% din PIB pentru Apărare şi a reiterat că apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană şi Parteneriatul strategic cu SUA rămân triada conceptuală strategică a politicii externe şi de securitate a României.

La rândul său, premierul interimar Ludovic Orban a arătat că vocea ministrului Apărării în cadrul Guvernului este foarte puternică, menţionând alocarea bugetară pentru acest domeniu. El a vorbit despre contracte de înzestrare a Armatei şi de intenţia de a dezvolta industria naţională. Orban a subliniat că "este extrem de important ca Armata Română să fie bine înzestrată, bine pregătită, să fie bine integrată în dispozitivul NATO şi în dispozitivul stabilit în cadrul Parteneriatului strategic stabilit cu Statele Unite ale Americii".

În discursul său, ministrul interimar al Apărării, Nicolae Ciucă, a apreciat că efortul financiar pe care l-a făcut ţara pentru a asigura alocarea bugetară pentru MApN a fost foarte bine chibzuit de minister. El a subliniat că în MApN "gradul de execuţie bugetară a fost ascendent" în anul 2019. "Vreau să vă asigur că efortul financiar pe care l-a făcut ţara pentru a asigura această alocare bugetară a fost foarte bine chibzuit. Structura bugetului (...) este una foarte echilibrată, ponderea cheltuielilor cu personalul, inclusiv pensiile militare, fiind de 57,9%, iar asumarea angajamentului de a aloca 30% din buget pentru achiziţia de echipamente majore permite continuarea în ritm susţinut a procesului de modernizare a capabilităţilor Armatei", a subliniat Nicolae Ciucă.

ECONOMIC
- La 27 februarie, ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că România s-a împrumutat, pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, în aceeaşi zi, 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de - 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduală la 5 de luni. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 150 de milioane de euro, iar băncile au transmis oferte în sumă de 229,1 milioane de euro. "Azi, pentru prima oară în istorie, România s-a împrumutat cu dobânzi negative în euro, aşa cum fac alte ţări dezvoltate, ceea ce arată foarte clar un semn din partea investitorilor că tot ce am făcut până acum este apreciat şi ceea ce am spus că vom face în continuare este apreciat. Investitorii au încredere în România", a subliniat Cîţu.

- La 25 februarie, primarul general, Gabriela Firea, a anunţat că va renunţa la vinieta Oxigen, în urma reacţiilor venite de la cetăţeni, precizând că nu intenţionează să reintroducă această măsură, în cazul în care va câştiga un nou mandat. Gabriela Firea a adăugat că, în cele cinci zile de consultare, pe parcursul cărora i-a invitat pe bucureşteni să se pronunţe în ceea ce priveşte vinieta Oxigen, postarea sa a avut 2,5 milioane vizualizări, 60 - 70% din regiunea Bucureşti-Ilfov. Din cele peste 60.000 de comentarii, 90% s-au pronunţat în defavoarea vinietei. Primarul general a adăugat că nu abandonează proiectul ''Oxigen'', care va viza inclusiv: plantări de arbori; achiziţii de maşini nepoluante; realizarea de poduri şi pasaje pentru fluenţă în trafic; amenajarea de piste de biciclete; verificarea şantierelor de construcţii; insistenţa către Ministerul Mediului "de a verifica mai cu de-amănuntul şi cu mai mult simţ de răspundere gropile de gunoi". AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)