Luna martie reprezintă a treia lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile, calendar pe care România l-a adoptat în 1919.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie, cu excepţia anilor bisecţi şi ca luna noiembrie în fiecare an.

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

Foto (c) CONSTANTIN CIOBOATĂ / AGERPRES FOTO

Românii sărbătoresc venirea primăverii la începutul lunii martie, deşi anotimpul mult aşteptat, ce ne readuce lumină şi căldură, renăscând natura în jurul nostru, din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocţiul de primăvară care are loc în 2020 la 20 martie: 05 h 50 m, potrivit www.astro-urseanu.ro/echinoctiu_primavara.html.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu luna martie. Abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Foto (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Soarele - Luna
Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, şi de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfinţit sau scăpătatul Soarelui.

În luna martie ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 18 h 03 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 58 m şi apune la ora 19 h 42 m.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 29 martie, ora 03:00 devine ora 04:00. (ora oficială a României trece de la UTC+2 la UTC+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (25).

După un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei. Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne - ora standard sau ora de vară. Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021, potrivit www.europarl.europa.eu. Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: la 02 martie - Luna la Primul Pătrar 22 h 00 m; la 09 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 19 h 48 m; la 16 martie - Luna la Ultimul Pătrar 11 h 42 m; la 24 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 11 h 30 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Foto (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. La 1 Martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se ''retează'' fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

Tradiţia populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură, în tot atâtea vor fi ploi în cursul anului, iar în câte zile va fi rouă, în atâtea va fi brumă după Paşte, şi în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde şi poame. Dacă în luna martie nu va ploua, va fi o recoltă bogată de grâu. (sursă: ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu) AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)