Piesa de teatru "Enigma din testament" este o adaptare scenică după nuvela "Morminte" de Mihail Sadoveanu, scrisă în 1939, în care sunt evocate momente-cheie din perioada Primului Război Mondial, dar şi chipuri de soldaţi eroi, ca Pavel Tudose, Gheorghe Priceputu ori sublocotenentul Alexandru Stegărescu.

Legătura acestor oameni simpli cu pământul strămoşesc îl determină pe generalul Horaţiu Demetrian să întocmească un testament mai puţin obişnuit. Subiectul central al piesei este testamentul spiritual, aparent enigmatic, lăsat de generalul Horaţiu Demetriad, prin care cele două fiice ale ofiţerului armatei române urmează să moştenească doar o parte din averea tatălui, restul fiind destinat veteranilor şi familiilor victimelor războiului din anii 1916-1918, scrie site-ul tvr3.tvr.ro, în prezentarea piesei al cărei scenariu e semnat de actorul Ştefan Radof.

În 1988, piesa a fost adaptată pentru televiziune, din distribuţie făcând parte nume mari ale scenei româneşti - Alexandru Repan, George Constantin, Ion Caramitru, Ştefan Radof, Cristina Deleanu, Mariana Buruiană, Mircea Diaconu, Mircea Anghelescu, Valentin Teodosiu, Doru Ana, George Alexandru, Răzvan Vasilescu, Mihai Mălaimare, iar regia este semnată de Olimpia Arghir.

Subiectul central al piesei şi al nuvelei scrise de Sadoveanu este testamentul lăsat de generalul Horaţiu Demetriad (care cuprinde amintiri ale acestuia cărora le dă glas actorul Alexandru Repan), "colonel de infanterie şi partizan al avântului sufletesc, părtaş cu tărie şi credinţă în luptele din Primul Război Mondial". Testamentul său este şi subiectul conflictului care izbucneşte în interiorul familiei după moartea lui: cele două fiice ale generalului, Floarea şi Cireaşa, care vor să afle "ultimele dorinţe" legale ale tatălui lor, şi dr. Constantin Ionescu, soţul Floarei şi director de revistă, deputat, care susţine că testamentul, care "cântăreşte un sfert de kilogram", este doar un material de lectură, ale cărui efecte nu pot fi acceptate. Avocatul Emilian Modru este prins în conflictul acestora, iar apariţia notarului public Claudiu Roman nu face decât să amplifice tensiunea, precizează site-ul tvr3.tvr.ro.

Sursa foto: tvr3.tvr.ro

Acţiunea începe cu întâlnirea pe stradă, întâmplătoare, dintre dr. Ionescu şi avocatul Modru, primul spunând că vrea ca avocatul să preia un dosar al său. Cei doi stabilesc să se vadă a doua zi, la biroul avocatului. Dr. Ionescu vine însoţit de cele două fiice ale generalului Demetriad - soţia lui şi cumnata - să prezinte testamentul "care e o ciudăţenie, sunt 50 de file". El povesteşte că, după moartea generalului, cele două fiice au găsit un plic în care scria că testamentul se află în posesia notarului Claudiu Roman şi că va fi deschis la şase luni după moartea lui.

După ce notarul i-a înmânat doctorului Ionescu o copie a actului, au aflat că prin testament generalul lăsa doar o parte din averea de peste 40 de milioane fiicelor. Ionescu îi spune lui Modru că testamentul trebuie anulat, pentru ca fiicele să intre în drepturile lor. "Adică dumneata!", izbucneşte cumnata lui Ionescu. Cele două fiice îl roagă pe avocat să le dea să citească testamentul, pentru că doctorul Ionescu, deşi ar fi trebuit să li-l dea lor mai întâi să-l citească, nu a făcut-o.

Sursa foto: tvr3.tvr.ro

"După ce precizăm chestiunea juridică, poate urma şi cenaclu literar", răspunde ironic Ionescu, sugerând că generalul nu judeca limpede şi că e posibil ca fiicele să-i semene. Din acest motiv - spune el - nu a fost de acord ca ele să-l citească. După plecarea celor trei, avocatul e vizitat de notarul Roman, care fusese coleg cu tatăl lui Modru. Roman îl anunţă pe avocat că fiica cea mare a generalului, Floarea, ar fi vrut să divorţeze de doctorul Ionescu, dar s-a resemnat. Îl invită pe avocat a doua zi undeva în oraş, îi dă o adresă şi îi spune că el trebuie să plece la Cluj.

A doua zi, Modru se duce la adresa indicată, unde îl aşteptau cele două fiice ale generalului. Avocatul începe să le citească testamentul, care cuprindea amintiri de pe front. Apar secvenţe de pe câmpul de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, din perioada în care era colonel şi ostaşii români se bucurau de victorie, lăudându-şi comandantul. "Nu mă lăudaţi pe mie, lăudaţi morţii, acest neam de daco-romani, neam îndărătnic care se luptă pe acest pământ de mii de ani", a spus Demetriad. În timp ce sărbătoreau, a căzut un obuz. Apoi e redată discuţia colonelului cu un rănit de la Oituz. Un soldat face cobiliţă din armă, aducând apă camarazilor din tranşee. El spune: "Dacă faptele îs bune, după legea pământului, rămâi în memoria neamului tău în veci, dacă nu, cazi în întuneric şi în scârba neamului tău".

Sursa foto: tvr3.tvr.ro

După ce avocatul termină de citit testamentul prin care tatăl le explică celor două fiice de ce lasă o parte din avere veteranilor din război, copiilor rămaşi orfani şi văduvelor de război, sora cea mare îi scrie o telegramă soţului ei la Cluj, iar avocatul hotărăşte să facă lumină în "afacerile murdare" ale dr. Ionescu. El pleacă la Cluj, unde îl aşteaptă notarul Roman şi amândoi se duc la casa generalului Demetriad, unde erau şi cele două fiice. Apare şi Ionescu, iar soţia îi spune că a venit la Cluj pentru a accepta testamentul tatălui ei. Apoi îl anunţă că vrea să divorţeze, spunând: "Despărţirea noastră a fost hotărâtă de la începutul lumii". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)