"Cabinetul doctorului Caligari" ("Das Kabinett des Doktor Caligari") este un film mut, german, în regia lui Robert Wiener care a avut lansarea în Germania pe 27 februarie 1920.

Considerat ca fiind unul din primele filme horror, pe parcursul desfăşurării sale, respectiv 67 de minute avem parte de acţiune, mister, fantezie şi groază. Scenariul este semnat de Carl Mayer şi Hans Janowitz, iar personajele principale sunt interpretate de actorii: Werner Krauss (doctorul Caligari), Conrad Veidt (Cesare, somnambulul), Lil Dagover (Jane Olsen), Friedrich Feher (Franz), Hans Heinrich von Twardowski (Alan), Rudolf Lettinger (Dr. Olsen, tată lui Jane), potrivit www.imdb.com.

Acţiunea filmului se derulează într-un orăşel de provincie, unde doctorul Caligari comite o serie de crime prin intermediul somnambulului Cesare. Această poveste fantastic-tenebroasă, inspirată din legendele medievale, prilejuieşte realizatorilor un experiment vizual fără precedent. Decorurile din pânză pictată şi mucava imaginează un univers diform şi contorsionat, în care liniile oblice şi unghiurile ascuţite potenţează senzaţia de ameninţare şi de nelinişte care guvernează întreaga povestire.

Personajele sunt concepute ca nişte semne grafice integrate în decor ca nişte pete de culoare care se preling printre străduţele înguste, pe lângă felinarele gârbovite. Experţii filmului au descoperit o puternică ancorare în realităţile politice ale vremii. Doctorul Caligari personifică în film autoritatea nelimitată, care idolatrizează puterea în sine şi care, pentru a-şi satisfice dorinţa de a domina, violează orice drept şi valoare umană, după cum este prezentat filmul în volumul "Secolul cinematografului", Mică enciclopedie a cinematografiei universale, apărut în 1989.

Aspectul fizic al lui Caligari a fost inspirat de portretele filosofului german Arthur Schopenhauer. Realizarea finalului pentru "Cabinetul doctorului Caligari" a fost marcată şi de practicile impuse de un buget redus. Electricitatea fiind strict raţionalizată în Germania postbelică, respectiv în momentul în care a fost filmată pelicula, regizorul Robert Wiene a fost nevoit să încheie filmul pictând raze uşoare pe fundaluri. La filmări au fost folosite unghiuri neobişnuite ale camerei, costurile fiind reduse iar actorii principali fiind plătiţi cu 30 de dolari pe zi, potrivit www.imdb.com.

Capodoperă a expresionismului german, considerat de criticii de artă, prin expresionismul său total, "Cabinetul doctorului Caligari" rămâne o experienţă irepetabilă. Următorii realizatori au apelat la alte formule: cea legendar-arhitecturală, proprie regizorului, scenaristului şi producătorului de cinema Fritz Lang şi cea realistă-imaginară, proprie regizorului de film german F.W.Murnau.

Expresionismul, a cărui existenţă în Germania se limitează în timp la aproximativ un deceniu, rămâne în istoria cinematografului prin influenţa pe care a avut-o asupra evoluţiei artei filmului şi prin câteva nume de referinţă între care îi amintim pe scenariştii Carl Mayer şi Henrik Galeen, operatorii Carl Hofmann, Karl Freund şi Guido Seeber, actorii Emil Jannings, Werner Krauss, Conrad Veidt, Brigitte Helm. "Cabinetul doctorului Caligari" a fost inclus între cele "1001 de filme pe care trebuie să le vezi înainte de a muri", o listă realizată de criticul american de film, Steven Schneider, potrivit www.imdb.com. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)