Uniunea Democrată a Slovacilor şi a Cehilor din România (UDSCR) s-a constituit la data de 4 ianuarie 1990, în oraşul Nădlac, şi a fost înregistrată la Judecătoria Arad, ca persoană juridică, la data de 27 februarie 1990, prin Sentinţa civilă nr. 769, potrivit http://www.just.ro.

În conformitate cu prevederile Statutului, Uniunea Democrată a Slovacilor şi a Cehilor din România are ca principale obiective următoarele: exprimarea, păstrarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a slovacilor şi cehilor din România; reprezentarea minorităţilor naţionale slovacă şi cehă, apărarea identităţii lor naţionale, a intereselor, drepturilor şi libertăţilor lor democratice fundamentale, respectând obligaţiile lor cetăţeneşti, legislaţia şi Constituţia României; afirmarea, conservarea şi transmiterea tradiţiilor culturale, istorice, laice şi bisericeşti; menţinerea legăturilor specifice dintre membrii comunităţilor slovace şi cehe cu ţara de origine; promovarea unui climat de colaborare interetnică şi de toleranţă, potrivit https://www.udscr.com.ro.

La 10 martie 1990, la Nădlac, a avut loc primul Congres al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, la care au participat delegaţii slovaci şi cehi din judeţele Arad, Timiş, Mehedinţi, Caraş-Severin, Bihor, Sălaj şi din Bucureşti. Lucrările congresului au fost conduse de membrii Comitetului de coordonare provizoriu, condus de scriitorul Ondrej Stefanko, originar din Nădlac, potrivit http://www.ispmn.gov.ro. A fost adoptat Statutul UDSCR şi a fost ales Comitetul de coordonare al UDSCR, format din prezidiu, condus de Ondrej Stefanko - preşedinte, Jozef Mleziva, Pavel Rozkos, Ondrej Zetocha, Jan Nagy Juhas - vicepreşedinţi, Dagmar Maria Anoca - secretar; membri şi Comisia de revizie.

Declaraţia-program a UDSCR promitea asigurarea drepturilor individuale şi colective pentru naţionalitatea slovacă şi cehă, garanţii constituţionale şi o lege pentru minorităţile naţionale, chiar şi un minister al minorităţilor: "UDSCR reprezintă interesele naţionale ale cetăţenilor români de naţionalitate slovacă şi cehă, fără deosebire de apartenenţa politică sau convingeri religioase. Sediul uniunii şi al ziarului publicat de aceasta va fi oraşul Nădlac/Nadlak, judeţul Arad. UDSCR va funcţiona prin intermediul organizaţiilor locale, conduse de Comitetul de coordonare liber şi democratic ales."

Câteva luni mai târziu, în mai, 1990, a reapărut ca organ oficial al UDSCR, revista "Nase snahy", cu Ondrej Stefanko - redactor-şef, Stefan Dovaž - redactor-şef adjunct, Dagmar Maria Anoca şi Adam Suchansky - redactori. Publicaţia îşi încetase apariţia în 1944 şi nu a putut fi editată în perioada comunismului.

Uniunea a continuat să funcţioneze ca atare şi în contextul divizării statului cehoslovac, la 1 ianuarie 1993, în Republica Cehă şi Slovacia, având o largă autonomie zonală atât pentru minoritatea cehă, cât şi pentru minoritatea slovacă.

Începând din 1998, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România este structurată ca organizaţie cu patru filiale zonale (Zona Slovacă a Bihorului - judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare; Zona Aradului - judeţul Arad şi organizaţii locale necuprinse în celelalte zone; Zona Banatului - judeţul Timiş; Zona Cehă a Banatului de Sud - judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi) şi 57 de organizaţii locale incluse în aceste filiale.

Deşi se defineşte în primul rând ca o organizaţie cultural-socială, UDSCR are şi o reprezentare politică în Parlament, având un mandat în Camera Deputaţilor. Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România a fost reprezentată în Parlament în legislatura 1990-1992 de către deputatul Heckel Matei; în legislatura 1992-1996 reprezentantul comunităţii cehe şi slovace din România a fost Feric Emeric. În legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 deputaţi UDSCR au fost Paneş Iosif, respectiv Ana Florea. În legislaturile 2004-2008, 2008-2012 şi 2012-2016, UDSCR a fost reprezentată de deputatul Merka Adrian-Miroslav. În prezent, deputatul UDSCR este Iarco Furic, potrivit http://www.cdep.ro.

În fiecare an, începând din 2015, la 25 mai este sărbătorită Ziua Limbii Slovace (Legea 142/2014), iar la 28 septembrie Ziua Limbii Cehe (Legea 130/2014), prin organizarea unor manifestări culturale în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii cehe şi slovace, precum şi în instituţiile de învăţământ în care se predă, ca limbă maternă, limba cehă sau limba slovacă, prezentări de cărţi, omagieri ale unor personalităţi aparţinând celor două minorităţi. Iniţiatorul ambelor legi, fostul deputat al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, Merka Adrian Miroslav, preşedinte al UDSCR, susţinea că "reperul fundamental al unei naţiuni este limba maternă" şi că "o naţiune există, în primul rând, datorită limbii", potrivit www.cdep.ro.

Potrivit recensământului din 2011, 13.654 de persoane au declarat că sunt slovaci (judeţele Sălaj, Bihor, Arad şi Timiş), iar 2.477 au declarat că sunt cehi (judeţele Caraş Severin şi Mehedinţi), potrivit http://ispmn.gov.ro. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)

*Explicație foto: Expoziție de ouă încondeiate și aranjamente de primăvară, eveniment tradițional ajuns la cea de a șaptea ediție, organizat Filiala locală a Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România (UDSCR), la Nădlac în județul Arad