Revista "Simetria" a fost publicată la Bucureşti, anual, din 1939 până în 1947, cu subtitlul "Caiete de artă şi critică", potrivit "Dicţionarului general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2007).

Principalul redactor a fost George Matei Cantacuzino, alte materiale fiind semnate de Octav Doicescu, Matilda Ghyka şi Horia Creangă. Din 1943, redacţia s-a îmbogăţit cu nume precum Tudor Vianu, Maria Costescu şi Haralamb Georgescu, iar începând cu 1945, s-au alăturat I.Al. Brătescu-Voineşti, Paul Miracovici şi Mac Constantinescu.

"Pledoarie pentru valorile permanente în artă, pentru echilibrul şi armonia culturii umaniste, revista încearcă, prin cercetările pe marginea arhitecturii şi a artelor înrudite, să îşi asume 'un spirit critic riguros şi lucid', eliberat atât de 'arhaismele împovărătoare', cât şi de 'inovaţiile obsedante'", arată Magda Wachter în "Dicţionarul general al literaturii române", împrumutând termenii folosiţi de G.M. Cantacuzino în "Nota explicativă" din numărul 7/1946 al "Simetria".

În fiecare număr al publicaţiei, Cantacuzino semnează un dicţionar de termeni din artă sau arhitectură, contribuind şi cu studii despre scrierile lui Lucian Blaga, despre estetica lui Andre Gide etc.

Materialele altor redactori abordau domenii precum pictură, artă decorativă, sculptură, muzică. În "Simetria" au mai fost reproduse picturi, gravuri, desene şi planşe.

George Matei Cantacuzino, eseist, estetician, memorialist, dar şi arhitect, s-a născut în 1899, la Viena, unde tatăl său, diplomatul Nicolae Cantacuzino, a fost secretar al misiunii româneşti între anii 1885 şi 1909.

A studiat la licee din Montreaux şi Lausanne (Elveţia), apoi a urmat secţiunea de arhitectură a Şcolii naţionale de arte frumoase din Paris.

Se întoarce în ţară şi realizează o seamă de lucrări importante, care îl situează între arhitecţii de renume ai perioadei interbelice. I se datorează Palatul Băncii de Investiţii, fosta Uniune a Arhitecţilor, demolată astăzi, imobilul Creţulescu de pe Calea Victoriei, o clădire de birouri în Piaţa Universităţii.

În anii '30, proiectează câteva vile la Eforie Nord, hotelul Rex din Mamaia, blocuri în Bucureşti, pe străzile Dionisie Lupu, Mendeleev şi în Piaţa Amzei, complexul industrial al fostei uzine Tractorul din Braşov, postul de radio din Bod (judeţul Braşov).

Interesat de istoria arhitecturii româneşti, despre care a scris mai multe studii, s-a ocupat şi de restaurare. Încă de la începutul anilor '20 a realizat, timp de mai mulţi ani, restaurarea Palatului Mogoşoaia, dar şi a unor ctitorii din nordul Moldovei sau al Palatului Mitropoliei din Iaşi. În afara preocupărilor pentru arhitectură, s-a dedicat scrisului şi mai ales picturii. A scris "Introducere în studiul arhitecturii" (1926); "Andrea Palladio" (1928); "Arcade, firide, lespezi" (1932); "Izvoare şi popasuri" (1934); "Pătrar de veghe" (1938); "Despre o estetică a reconstrucţiei" (1947).

În 1948 este arestat şi va petrece cinci ani în închisorile comuniste. A murit în 1960, la vârsta de 61 de ani. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)