În fiecare an, la 20 februarie este marcată Ziua mondială a justiţiei sociale. Iniţiativă a Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007, Ziua mondială a justiţiei sociale a început să fie aniversată din anul 2009, potrivit http://www.un.org/. La 10 iunie 2008, Organizaţia Mondială a Muncii a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă.

În anul 2020, tema propusă de ONU pentru această zi este "Reducerea inegalităţilor pentru obţinerea justiţiei sociale" ("Closing the Inequalities Gap to Achieve Social Justice"). Potrivit datelor ONU, unul din cinci oameni ai muncii încă se află la limita sărăciei, salariile stagnează, plata pentru acelaşi gen de muncă diferă în funcţie de gen şi, în general, beneficiile aduse de creşterea economică sunt neglijabile pentru o mare parte a populaţiei planetei. Peste 60% dintre oameni lucrează fără contract de muncă şi doar 45% dintre salariaţi au un job full-time, procent care e în scădere. Până în 2030, arată ONU, este nevoie de 600 de milioane de locuri de muncă pentru a ţine pasul cu creşterea demografică mondială.

La 21 ianuarie 2020, un raport realizat de organizaţia britanică nonguvernamentală Oxfam a arătat că averea totală a miliardarilor lumii a crescut în 2019 cu 2,5 miliarde de dolari pe zi, potrivit oxfam.org. Mai mult, dacă în timp ce averea celor 2.000 de miliardari monitorizaţi de revista americană Forbes a sporit cu 12% în 2018, cei 3,8 miliarde de oameni reprezentând jumătatea săracă a lumii au devenit cu 11% şi mai săraci. Conform experţilor Oxfam, averea celor 2.153 de miliardari de pe mapamond o depăşeşte pe cea deţinută de 60% din populaţia lumii, iar cei mai bogaţi 22 de oameni ai planetei au mai multă averea decât toate femeile din Africa.

În anul 2019, tema propusă de ONU pentru această zi a fost "Dacă vrei pace şi dezvoltare, lucrează pentru justiţia socială" ("If You Want Peace & Development, Work for Social Justice"). Potrivit http://www.un.org, justiţia socială este fundamentul coexistenţei paşnice între naţiuni şi în interiorul lor. Conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, nu mai puţin de două miliarde de persoane trăiesc în contexte sociale instabile sau afectate de conflicte, dintre care peste 400 de milioane cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi uşurarea accesului la acestea pentru grupurile defavorizate social sunt estimate să crească veniturile şi să contribuie la formarea unei societăţi mai echitabile.

În 2018, tema propusă a fost ''Muncitori în mişcare. În căutarea justiţiei sociale'' (''Workers on the Move. The Quest for Social Justice''). Cu acel prilej, a fost evidenţiată nevoia de a crea oportunităţi decente de lucru pentru migranţi.

Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.

Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.

Termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Daniela Juncu)