Miniştrii de justiţie şi interne ai UE se reunesc la 23 ianuarie, într-o reuniune informală, la Zagreb, convocată de către preşedinţia semestrială croată a Uniunii Europene (ian.-iun. 2020), se arată pe site-ul preşedinţiei, https://eu2020.hr/.

La capitolul afaceri interne, miniştrii discută despre implementarea Agendei Strategice 2019-2024 şi despre viitoarele Orientări strategice privind justiţia şi afacerile interne.

Agenda strategică 2019-2024 este un document al UE care oferă un cadru general pentru lucrările instituţiilor UE în următorii cinci ani, axându-se pe patru priorităţi principale: protejarea cetăţenilor şi a libertăţilor, dezvoltarea unei baze economice solide şi pline de vitalitate, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, promovarea intereselor şi valorilor europene pe scena mondială.

Orientările strategice în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie au fost definite de Consiliul European în iunie 2014 pentru următorii ani. Aceste orientări sunt conforme cu priorităţile stabilite în agenda strategică pentru UE, adoptată tot în luna iunie. Acestea valorifică progresele înregistrate de Programul de la Stockholm - programul multianual privind justiţia şi afacerile interne pentru perioada 2010-2014, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

La reuniunea Justiţie şi Afaceri Interne de la Zagreb, se iau în discuţie şi progresele suplimentare şi punerea în aplicare cât mai curând posibil a interoperabilităţii sistemelor informaţionale şi măsuri suplimentare în punerea în aplicare a Regulamentului privind poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european. Regulamentul privind Poliţia de frontieră a fost adoptat de Consiliul UE la 8 noiembrie 2019 şi prevede că Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă are la dispoziţie un corp permanent care va ajunge până în 2027 la 10.000 de membri.

În ceea ce priveşte migraţia, discuţia se va concentra asupra combaterii reţelelor organizate de contrabandă, mai menţionează site-ul preşedinţiei croate.

***
La anterioara reuniune formală a Consiliului JAI, din 2 decembrie 2019, miniştrii au adoptat concluzii cu privire la consolidarea protejării drepturilor victimelor criminalităţii. Consiliul a invitat Comisia să elaboreze o strategie a UE pentru 2020-2024 privind drepturile victimelor, care să acopere toate victimele criminalităţii, acordând o atenţie deosebită victimelor infracţiunilor violente. Aceasta ar trebui să includă o abordare sistematică pentru a asigura accesul efectiv al victimelor la justiţie şi la despăgubiri.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie consilium.europa.eu.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)