REVOLUŢIE 30: Imagini din 21-22 decembrie 1989 din Bucureşti şi Timişoara
Mitingul din 21 decembrie 1989 din Piaţa Palatului, în faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (PCR), la care a luat cuvântul Nicolae Ceauşescu, a fost transmis în direct la radio şi la televiziune.
Foto: (c) Mircea Hudek/Arhiva istorică AGERPRES
După miting, mulţimea se revarsă spre străzile laterale. Grupurile de protestatari se regrupează în zonele centrale ale oraşului - Piaţa Romană, Sala Dalles, Universitate - scandând ''Ieri la Timişoara, mâine-n toată ţara!'', ''Jos dictatura!'', ''Jos comunismul!'', ''Libertate!''. În cursul nopţii de 21 spre 22 decembrie 1989 se trage în demonstranţi şi se degajează baricada de la Intercontinental cu ajutorul blindatelor. Tinerii, cei mai mulţi cu vârste între 18-25 de ani, au constituit majoritatea demonstranţilor din după-amiaza şi noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 din Bucureşti. (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003)
Foto: (c) Mircea Hudek/Arhiva istorică AGERPRES
''Un incident despre care s-a vorbit mult a fost incendierea baricadei construite de-a curmezişul Bulevardului Bălcescu. Transportoare blindate, acoperite de nori de gaze lacrimogene şi focuri de armă au avansat pentru a dărâma baricada, iar unul dintre vehicule a luat foc înainte ca misiunea să fie îndeplinită cu succes. Pe la ora 3.00 atmosfera de pe străzi s-a calmat. În zonă au fost aduse echipe de la salubritate care să şteargă lozincile ce fuseseră scrise pe ziduri şi să îndepărteze resturile rămase după confruntări. Bilanţul nopţii: 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi'' (Cartea ''Revoluţia română din decembrie 1989'', autor Peter Siani-Davies, apărută în versiune românească la Editura Humanitas, Bucureşti, 2006)
Foto: (c) Radu Constantinescu/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Radu Constantinescu/Arhiva istorică AGERPRES
Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni.
Foto: (c) Constantin Duma/Arhiva istorică AGERPRES
''Revoluţia din Bucureşti a avut un tipar extrem de asemănător cu cea din Timişoara. În după-amiaza şi noaptea lui 21 decembrie, protestele de stradă dezorganizate, la care au luat parte mai ales tineri, au fost zdrobite fără milă de autorităţi. Zgomotul împuşcăturilor s-a răspândit în oraş, iar ştirile despre violenţele de pe stradă s-au transmis cu repeziciune prin telefon. Când demonstranţii care fugeau s-au întâlnit cu muncitorii care ieşeau din schimbul de noapte, a început să iasă la iveală o mânie adâncă. (...) La primele ore ale dimineţii următoare, situaţia era descrisă drept calmă, transportul urban de călători funcţiona şi magazinele erau deschise. Treptat însă, au început să se strângă grupuri de demonstranţi. (...)'' (Cartea ''Revoluţia română din decembrie 1989'', autor Peter Siani-Davies)
În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 muncitorii de pe marile platforme industriale din Bucureşti întrerup lucrul şi se îndreaptă încolonaţi spre sediul Comitetului Central al PCR, protestând vehement împotriva represiunii sângeroase de la Timişoara şi Bucureşti şi cerând demisia lui Nicolae Ceauşescu. Prezenţa masivă a muncitorilor din Capitală a fost un factor important în răsturnarea regimului comunist din România. (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003)
Foto: (c) Ilie Bumbac/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Ilie Bumbac/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Ilie Bumbac/Arhiva istorică AGERPRES
După dispersarea demonstranţilor în cursul nopţii de 21/22 decembrie 1989, dispunerea trupelor a fost schimbată în dimineaţa zilei de 22 decembrie, cele mai mari concentrări fiind mutate în imediata vecinătate a clădirii Comitetului Central. Mulţimile au continuat să se deplaseze către centru, adesea copleşind unităţile militare care le ieşeau în cale. Ulterior, soldaţii au rupt rândurile şi au început să fraternizeze cu mulţimea. (Cartea ''Revoluţia română din decembrie 1989'', autor Peter Siani-Davies)
Foto: (c) Sorin Lupsa/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Codruta Dragoescu/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Viorel Lazarescu/Arhiva istorică AGERPRES
''Fuga cuplului prezidenţial a marcat, de fapt, sfârşitul regimului comunist condus de Ceauşescu'' (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Mulţimea a pătruns în sediul Comitetului Central al PCR. Forţele de ordine au pactizat cu manifestanţii care, aproape în acelaşi timp, ocupă sediile Televiziunii şi Radiodifuziunii.
Foto: (c) Ilie Bumbac/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Marian Ilie/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Ovidiu Bogdan/Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Constantin Duma /Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) Constantin Duma /Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Daniela Juncu)
Citiţi şi:
* REVOLUŢIE 30: Evenimentele din 16-20 decembrie 1989 de la Timişoara
* REVOLUŢIE 30: Imagini din 16-20 decembrie 1989 de la Timişoara
* REVOLUŢIE 30: Evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă