logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIE 30: Evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării

Imagine din galeria Agerpres

Revoluţia din decembrie 1989 s-a născut ca o explozie de revoltă populară împotriva unei dictaturi totalitare aflate în criză terminală, scrie politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa ''Despre 1989. Naufragiul utopiei'' (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009). ''Ceauşescu era izolat pe plan internaţional şi detestat de o populaţie disperată. Revolta de la Timişoara din 15 decembrie 1989 a fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (...) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale'', arată Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

 

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ''miting popular'' care să condamne ''acţiunile huliganice'' de la Timişoara, se arată în lucrarea ''România. Date şi fapte. 1989-2009'', editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (2010).


În ziua de 21 decembrie 1989 autorităţile se confruntau cu o criză în creştere, pe măsură ce tulburările din Timişoara se extindeau. În această zi tulburările au izbucnit şi în Capitală ''care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstraţiilor'', se arată în volumul ''Revoluţia română din decembrie 1989'', de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, Bucureşti, 2006).

Mitingul uriaş din Piaţa Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio şi televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara. ''Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (...) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori'', arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989. Mitingul din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. (Bucureşti, 21 decembrie 1989)

Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES


La 21 decembrie 1989 la sediul Comitetului Central al PCR din Bucureşti s-a desfăşurat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situaţia de la Timişoara. Nicolae Ceauşescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piaţa Palatului. Participanţilor le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat. Desfăşurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune şi radio.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989. Discursul lui Nicolae Ceauşescu din timpul mitingului din faţa sediului Comitetului Central al PCR. (21 decembrie 1989)

Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES


La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, înconjuraţi de mulţi dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor s-a dispersat din Piaţa Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceauşescu a părăsit microfonul şi a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune a fost întreruptă. (''România. Date şi fapte. 1989-2009'', lucrare editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

Revoluţia Română din decembrie 1989. Discursul lui Nicolae Ceauşescu din timpul mitingului din faţa sediului Comitetului Central al PCR. (21 decembrie 1989)

Foto: (c) RADU CONSTANTINESCU / Arhiva istorică AGERPRES


Momentul este descris şi în cartea ''Revoluţia română din decembrie 1989'', de Peter Siani-Davies, astfel: ''(...) Ceauşescu s-a apropiat de microfon şi a început să vorbească. Era ora 12.31. Abia apucase să spună câteva fraze când a fost întrerupt de o mişcare a mulţimii şi de ţipete ascuţite. Imediat a fost oprită difuzarea în direct prin radio şi tv, nu înainte însă ca grimasa de uluire de pe faţa lui Ceauşescu să fie surprinsă de camera de luat vederi, rămânând întipărită în memoria telespectatorilor din întreaga ţară. Saluta mulţimea, agitând mâna abia perceptibil, şi mulţi români îşi amintesc acel moment ca fiind punctul de cotitură în care au realizat fragilitatea puterii lui Ceauşescu şi posibilitatea răsturnării lui''. Sursa tulburărilor nu a fost niciodată stabilită cu precizie. S-a avansat ideea că zgomotul puternic ar fi fost cauza, dar tot nu se ştie dacă acest lucru a fost produs printr-un act deliberat. ''Dar, indiferent care ar fi fost originea sa, zgomotul a provocat panică în rândul mulţimii, care era deja tensionată şi răvăşită de zvonuri, iar în învălmăşeala care a urmat au fost rănite 15 persoane'', aminteşte Peter Siani-Davies în cartea sa.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989. Mitingul din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. (Bucureşti, 21 decembrie 1989)

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / Arhiva istorică AGERPRES


După câteva momente, Nicolae Ceauşescu a reapărut în balconul Comitetului Central şi a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune şi radio fiind reluate. Nicolae Ceauşescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială. Spre sfârşitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulţimea s-a grăbit să plece, piaţa s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfăşurări de trupe.

Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceauşescu fusese huiduit în timpul unui discurs, se menţionează în lucrarea ''România. Date şi fapte. 1989-2009''. După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: ''Democraţie!'', ''Libertate!'', ''Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!'', ''Jos Ceauşescu!''. La ora 14.00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii.

După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii. ''Piaţă şi, în egală măsură, punct de intersecţie a două bulevarde, această zonă se întinde sub geamurile hotelului Intercontinental, clădire turn în care se cazau în mod tradiţional mulţi dintre vizitatorii străini ai României comuniste. Acesta avea să devină punctul central al revoluţiei din Bucureşti'' (''Revoluţia română din decembrie 1989'', Editura Humanitas, Bucureşti, 2006). Faţă în faţă cu protestatarii din Piaţa Universităţii erau scutieri, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri şi transportoare blindate cu soldaţi înarmaţi. Spre seară, au sosit noi întăriri militare.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989. Baricada de la Intercontinental. (Bucureşti, 21 decembrie 1989)

Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES

 

Comemorarea Revoluţiei Române din decembrie 1989 la Sala Dalles. (Bucureşti, 21 decembrie 2004)

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO


În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să ''cureţe zona''. În cursul nopţii se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, căzând numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989. Timişoara (21 decembrie 1989)

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / Arhiva istorică AGERPRES


Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o ''Declaraţie-Program''. La Braşov câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

 

Revoluţia română din decembrie 1989. Scutieri şi revoluţionari pe Bd. Magheru din Bucureşti - 22 decembrie 1989

Foto: (c) SORIN LUPSA / Arhiva istorică AGERPRES


În data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene şi-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la ''Griviţa Roşie'', ''Vulcan'', ''23 August'', ''Pipera'', ''Republica'', Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti au părăsit locul de muncă şi s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanţi au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta. (''România. Date şi fapte. 1989-2009'')

 

Revoluţia română din decembrie 1989. Bucureşti, Piaţa Palatului (Piaţa Revoluţiei) - 22 decembrie 1989

Foto: (c) OVIDIU BOGDAN / Arhiva istorică AGERPRES


În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis. La ora 10.59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie ''starea de necesitate'' pe întreg teritoriul României. Anunţul a fost urmat de ştirea: ''Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis''. Amintind despre ''tensionatul anunţ referitor la sinuciderea generalului Milea, în care se vorbea insistent despre comportamentul trădător al acestuia'', Peter Siani-Davies menţionează faptul că, ulterior, ''circumstanţele morţii lui Milea au fost mult timp subiect de dezbatere''. (''Revoluţia română din decembrie 1989'').

 


Revoluţia română din decembrie 1989. Revoluţionari pe străzile Capitalei - 22 decembrie 1989

Foto: (c) CODRUTA DRAGOESCU / Arhiva istorică AGERPRES


Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat. La aflarea veştii, mii de cetăţeni au pornit spre centrul oraşului. După ora 11.00, în condiţiile fraternizării armatei cu demonstranţii, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Sutele de mii de manifestanţi scandează ''Armata e cu noi!'' şi invadează Piaţa Palatului. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

 

La ora 12.06, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu cuplul Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15.30, au fost arestaţi. Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

 

Revoluţia română din decembrie 1989. Bucureşti, balconul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman - 22 decembrie 1989

Foto: (c) OVIDIU BOGDAN / Arhiva istorică AGERPRES


După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetăţeni, care au ieşit din case şi au invadat largile bulevarde ale oraşului. Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central. Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau ''Libertate!'', ''România!'', ''Nu plecăm!''.

 

Revoluţia română din decembrie 1989. Bucureşti, Televiziunea Română - 22 decembrie 1989

Foto: (c) ILIE BUMBAC / Arhiva istorică AGERPRES


În acelaşi timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele. Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că ''dictatorul a fugit'', strigând ''Victorie! Fraţi români, am învins!''. (''România. Date şi fapte. 1989-2009'')

 


Revoluţia română din decembrie 1989. Revoluţionari pe Bulevardul Magheru - 22 decembrie 1989

Foto: (c) SORIN LUPSA / Arhiva istorică AGERPRES


Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat - Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop ''instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român''. La posturile de radio şi televiziune a fost transmis ''Comunicatul către ţară'' al Consiliului FSN, în care se arăta: ''Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN''. (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. (''România. Date şi fapte. 1989-2009''). În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

 

Revoluţia română din decembrie 1989. Revoluţionari pe străzile Capitalei - 22 decembrie 1989

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / Arhiva istorică AGERPRES


În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ''Libertatea'', primul ziar al Revoluţiei române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ''Tineretul Liber'', precum şi, în ediţie specială, ziarul ''Scânteia Poporului''.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti. Cei aflaţi în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

După orele 18.00 şi în tot cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie 1989 elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti. Se înregistrează victime în rândul armatei şi populaţiei civile. Sediul Televiziunii este atacat în forţă, şi pentru puţin timp emisia este întreruptă. Se trage şi în Piaţa Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central. În schimbul de focuri din Piaţa Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

 

Revoluţia română din decembrie 1989. Timişoara - 22 decembrie 1989

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / Arhiva istorică AGERPRES


Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 şi în celelalte oraşe mari ale ţării - Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Craiova. La Timişoara, în 22 decembrie populaţia oraşului a fost pentru a şaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversionişti au declanşat atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare. Şi la Sibiu obiective strategice din oraş au fost atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Bilanţul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morţi (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) şi 3.321 răniţi (dintre care 1.107 până la 22 decembrie), potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

***
Materialul are la bază lucrările: ''România. Date şi fapte. 1989-2009'', editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (2010); ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003); ''Revoluţia română din decembrie 1989'', de Peter Siani-Davies (Editura Humanitas, Bucureşti, 2006); ''Despre 1989. Naufragiul utopiei'', de Vladimir Tismăneanu (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Roxana Mihordescu)

 

Citiţi şi:

 

* REVOLUŢIE 30: Evenimentele din 16-20 decembrie 1989 de la Timişoara

 

* REVOLUŢIE 30: Imagini din 16-20 decembrie 1989 de la Timişoara

 

* REVOLUŢIE 30: Imagini din 21-22 decembrie 1989 din Bucureşti şi Timişoara

Afisari: 175

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 05-06-2025 11:00

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Universitatea și clădirile istorice din Alcalá de Henares (Spania)

Alcala de Henares a fost primul oraș universitar planificat din lume, înființat la începutul secolului al XVI-lea de cardinalul Jimenez de Cisneros. A fost considerat tiparul original pentru Civitas Dei (Orașul lui Dumnezeu), comunitatea urbană ideală pe care misionarii spanioli au dus-o cu ei în America. A constituit, de asemenea, un model pentru universit

Documentare 05-06-2025 10:30

5 iunie - Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (ONU)

Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat este marcată anual la data de 5 iunie. În 2015, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a propus lansarea unei inițiative pentru declararea unei Zile internaționale pe

Documentare 05-06-2025 10:00

Bienala de Design de la Londra 2025 (5-29 iunie)

A cincea ediție a Bienalei de Design de la Londra/ London Design Biennale are loc anul acesta între 5 și 29 iunie la Somerset House, avându-l ca director artistic pe dr. Samuel Ross, anunță https://londondesignbiennale.com/. Tema stabilită pentru acest an este 'Surface Reflections'/'Refle

Documentare 05-06-2025 09:30

5 iunie - Ziua mondială a mediului înconjurător (ONU)

Ziua mondială a mediului înconjurător este marcată anual la 5 iunie, sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), și reprezintă principalul mijloc al Organizației Națiunilor Unite pentru încurajarea conștientizării și acțiunilor pentru mediu la nivel mondial. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Uni

Documentare 05-06-2025 09:00

5 iunie - Ziua Învățătorului

Ziua învățătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007, este sărbătorită, anual, la data de 5 iunie, ziua nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr. Un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învățătorului a fost depus de mai mulți deputați și senatori, în mai 2007. 'Ziua Învățătorului se dorește a fi un bun prilej de reflecție a

Documentare 05-06-2025 08:30

5 iunie - Ziua limbii turce

Ziua limbii turce este sărbătorită, în fiecare an, începând din 2017, la data de 5 iunie. Un proiect legislativ pentru desemnarea zilei de 5 iunie, ca sărbătoare a limbii turce, a fost inițiat de Ibram Iusein, deputatul minorităților naționale, la începutul anului 2016. Senatul a adoptat, la 5 aprilie, proiectul de lege privind institui

Documentare 05-06-2025 08:00

Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO, la Bruxelles (5 iunie)

La 5 iunie 2025, se desfășoară, la Bruxelles, reuniunea ministerială a responsabililor portofoliilor apărării din statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru abordarea problemelor stringente dedicate securității și apărării ce privesc organizația, precum și în perspectiva pregătirii agendei summitului alianței din această lună, din Țăr

Documentare 05-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Dacă vrei să ai copii inteligenți, citește-le povești. Dacă vrei să fie și mai inteligenți, citește-le și mai multe povești.' - Albert Einstein (sursa: https://www.goodreads.com/) 

Documentare 05-06-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iunie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Dorotei, episcopul Tirului Greco-catolice Sf. ep. m. Dorotei al Tirului Romano-catolice Sf. Bonifaciu, ep. m. Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 5 iunie.

Documentare 05-06-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iunie

Este a 156-a zi a anului 2025. Au mai rămas 209 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 56 m. Luna răsare la 15 h 22 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

Documentare 04-06-2025 11:00

DOCUMENTAR: Actrița Angelina Jolie împlinește 50 de ani (4 iunie)

Actrița Angelina Jolie s-a născut la 4 iunie 1975, în Los Angeles, California, SUA. La vârsta de 11 ani, Angelina a început să studieze la Institutul de Teatru Lee Strasberg, unde a interpretat în câteva producții. A urmat studii în domeniul cinematografiei la Universitatea din New York, iar mai târziu s-a alăturat prestigioasei trup

Documentare 04-06-2025 10:00

Festivalul de Film de la Sydney 2025 (4-15 iunie)

În intervalul 4-15 iunie 2025, este programată o nouă ediție a Festivalului de Film de la Sydney, Australia, potrivit sff.org.au. Proiecțiile de film, spectacolele și evenimentele incluse au loc în 13 locații emblematice ale celui mai mare oraș din Australia, precum Casa Operei, Galeria de Artă a Noii Galii de Sud ș

Documentare 04-06-2025 09:30

4 iunie - Ziua Tratatului de la Trianon

În fiecare an, la 4 iunie, începând din 2021, este marcată Ziua Tratatului de la Trianon, instituită prin Legea nr. 256/2020, conform https://www.cdep.ro/. În urmă cu 105 ani, la 4 iunie 1920, era semnat la Palatul Trianon de la Versailles, Tratatul între Puterile Aliate învingătoare &icir

Documentare 04-06-2025 08:00

4 iunie - Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (ONU)

Anual, la data de 4 iunie, este marcată Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (International Day of Innocent Children Victims of Aggression) prin care sunt recunoscute suferințele copiilor din întreaga lume care sunt victime ale abuzului fizic, mental și emoțional și, în același timp, este susținut angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor

Documentare 04-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească.' - Margaret Mead (sursa: https://www.goodreads.com/)