Istoricul, criticul şi teoreticianul literar Paul Cornea s-a născut la 3 noiembrie 1924, potrivit "Dicţionarului biografic al literaturii române - A-L'' (Aurel Sasu, Editura Paralela 45, 2006) (alte surse menţionează anul 1923, drept anul naşterii), în Bucureşti, unde a urmat studiile liceale şi universitare. A absolvit, în 1948, Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

Şi-a început cariera didactică, în 1949, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde a obţinut titlul de doctor în filologie (1971).

A fost director general în Ministerul Culturii (1953-1964), cercetător şi şef de sector la Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu".

După 1990 a fost secretar de stat în Ministerul Învăţământului; şef de catedră şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (1992-1996); profesor emerit la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.

A debutat în 1946 cu articole în ''Studentul român'', iar editorial în 1962, cu "Studii de literatură română modernă", potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). A colaborat la ''Revista literară'', ''Gazeta literară'', ''Contemporanul'', ''România literară'', ''Revue des etudes sud-est européennes'', ''Limbă şi literatură'', ''Manuscriptum'', ''Viaţa românească'' ş.a.

A iniţiat şi a condus, din 1967, seria de "Documente şi manuscrise literare". A coordonat volumul "Reviste literare româneşti în secolul al XIX-lea" şi "Structuri tematice şi retorico-stilistice în romantismul românesc" (1979) şi a publicat antologii de texte, precum volumele "Gândirea românească în epoca paşoptistă" (I-II, 1969, în colaborare); "I. Heliade Rădulescu interpretat de..." (1980).

Dintre volumele publicate menţionăm: "Anton Pann" (1964), "De la Alexandrescu la Eminescu" (1966), "Originile romantismului românesc" (1972, reeditată în 2008), "Oamenii începutului de drum" (1975); "Conceptul de istorie literară în cultura românească" (1978), "Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii" (1980), "Itinerar printre clasici" (1984), "Introducere în teoria lecturii" (1988) (trad. italiană, 1993), "Aproapele şi departele" (1990), "Semnele vremii" (1995). Alte volume: "Introducere în teoria lecturii" (1998), "Interpretare şi raţionalitate" (2006), "Ce a fost - cum a fost. Paul Cornea de vorba cu Daniel Cristea-Enache" (2013).

''Atras deopotrivă de concreteţea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) şi de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii şi altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistenţă şi realizând această coexistenţă nu prin interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive (...)'' arată criticul literar Ioana Em. Petrescu în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004.

Paul Cornea a fost răsplătit cu Premiul "B.P. Hasdeu" al Academiei (1972) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1973). A fost distins cu "Palmes Academique", gradul "Officier" (1997).

În 2009, a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2008, cu volumul "Delimitări şi ipoteze. Comunicări şi eseuri de teorie literară şi studii culturale", iar în 2011 a fost finalist pentru Opera Omnia, secţiunea literatură, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Premiilor Prometheus.

A fost vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (1991-1997) şi preşedinte al Asociaţiei de Literatură Comparată din România (din 1998). A participat la numeroase congrese internaţionale la Bordeaux, Montreal, Budapesta, New York, Paris, Munchen ş.a.

A făcut parte din Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român (2009-2012).

La 31 august 2015, Uniunea Scriitorilor din România (USR) i-a decernat istoricului literar Paul Cornea, în cadrul Galei Premiilor USR, Premiul Naţional pentru Literatură.

Istoricul literar Paul Cornea a murit la 7 octombrie 2018. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dãdârlat)