În 2009, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.

Cadrul legislativ

Potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, aspiranţii la cea mai înaltă funcţie în stat trebuie să-şi depună candidaturile la Biroul Electoral Central cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. La 2 septembrie 2009, Executivul a aprobat ordonanţa de urgenţă care modifică Legea 370/2004. Printre modificările aduse de OUG, în situaţia în care mai multe partide politice, alianţe politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale doresc să propună acelaşi candidat la funcţia de preşedinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală.

Candidaţii la funcţia supremă în stat

Doisprezece politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală: preşedintele statului în exerciţiu, Traian Băsescu, a candidat pentru al doilea mandat, fiind susţinut de Partidul Democrat Liberal (PD-L), Mircea Geoană din partea Alianţei PSD+PC, Crin Antonescu din partea Partidului Naţional Liberal (PNL), Corneliu Vadim Tudor din partea Partidului România Mare (PRM), Kelemen Hunor din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), George Becali din partea Partidului Noua Generaţie - Creştin Democrat (PNG-CD).Ca independenţi au candidat Sorin Oprescu, primarul general al capitalei, Gheorghe Eduard Manole şi preşedintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaţilor a fost completată de doi reprezentanţi ai curentului ecologist: Remus Cernea din partea Partidului Verde (PV) şi Ovidiu Iane din partea Partidului Ecologist Român (PER), precum şi de Constantin Rotaru - Partidul Alianţa Socialistă.

Pregătirea scrutinului

Pe teritorului ţării au fost organizate, pentru alegerile din 22 noiembrie 2009, 21.706 secţii de votare, din care 21.412 secţii de votare interne, numerotate prin ordin al prefectului. Dintre acestea, 18.053 au fost delimitate de primar şi 3.359 sunt secţii speciale stabilite prin Hotărâre de Guvern, la care se adaugă cele 294 de secţii de votare din străinătate, delimitate de MAE. În Bucureşti au fost organizate 1.256 secţii de votare, amenajate în secţii permanente şi speciale. Pentru prima dată, la acest scrutin prezidenţial, ştampilele de vot au fost personalizate, fiind înscrise pe ele numărul secţiei de vot şi judeţul în care se votează.

Rezultatele primului tur de scrutin

În ziua de 26 noiembrie, Biroul Electoral Central (BEC) a dat publicităţii rezultatele finale ale scrutinului prezidenţial din 22 noiembrie 2009. Astfel, preşedintele Traian Băsescu, candidat pentru un nou mandat de şef al statului, susţinut de PD-L, a obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), Mircea Geoană, candidat al Alianţei PSD+PC, 31,15% (3.027.838 voturi), iar liderul PNL, Crin Antonescu, 20,02% (1.945.831 de voturi).

Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a obţinut 5,56% din voturi, Kelemen Hunor (UDMR) - 3,83%, Sorin Oprescu - 3,18%, George Becali - 1,91%, Remus Cernea - 0,62%, Constantin Rotaru - 0,44%, Gheorghe Eduard Manole - 0,35%, Ovidiu Iane - 0,23%, iar Constantin Ninel Potîrcă - 0,21% din voturi.

Potrivit BEC, numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente a fost de 18.293.277 de electori, din care s-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), iar cele nule de 227.446 (2,28%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.

Rezultatele turului doi al alegerilor prezidenţiale

Conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central la 9 decembrie 2009, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%, iar contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Dintre aceştia au votat în secţii speciale 986.887 de persoane, iar urna mobilă a fost folosită în 47.189 de cazuri. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568, nule fiind declarate 138.476.

Traian Băsescu a obţinut la cel de-al doilea tur de scrutin 78,86% din voturile alegătorilor români din străinătate, iar candidatul PSD+PC, Mircea Geoană - 21,13%. Potrivit procesului verbal al Biroului Electoral pentru Străinătate, pentru Traian Băsescu au votat 115.831 de alegători, iar pentru Mircea Geoană, 31.045 dintre cei 147.754 de participanţi la vot.

PSD a contestat rezultatul din al doilea tur

La 8 decembrie 2009, Partidul Social Democrat a depus o cerere de anulare şi repetare a turului II al alegerilor prezidenţiale la Curtea Constituţională, declarând că alegerile au fost fraudate masiv. La 11 decembrie, PSD a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere prin care solicită suspendarea procesului verbal întocmit de BEC privind rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale. Instanţa a stabilit ca această cerere a PSD să fie judecată pe 5 ianuarie 2010. Într-un alt dosar, PSD a depus la 10 decembrie, la Secţia de contencios-administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, o cerere de prezervare de probe. Social-democraţii solicită păstrarea probelor către Ministerul Administraţiei şi Internelor, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe, Biroul Electoral Central şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Potrivit legii, o astfel de cerere constituie o asigurare de dovezi pentru un eventual proces.

Curtea Constituţională a decis reexaminarea şi renumărarea voturilor

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, la 11 decembrie 2009, reexaminarea buletinelor de vot nule de la alegerile prezidenţiale şi renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal şi realitatea constatată. În ziua de 8 decembrie 2009, PSD a depus la Curtea Constituţională contestaţia de anulare a turului doi al alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie, în baza art. 146, litera f) din Constituţia României, potrivit căreia CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.

CCR respinge cererea PSD de anulare a alegerilor

Potrivit unui comunicat de presă CCR, în şedinţa din data de 14 decembrie 2009, Curtea Constituţională, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, art. 2 alin. (2) şi art. 24 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, precum şi al art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, a respins cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcţia de preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator. De asemenea, CCR a respins prin Hotărârea nr. 40 din 14 decembrie 2009 ca inadmisibile sesizările formulate de Alianţa PSD+PC, Organizaţia judeţeană Caraş-Severin, înregistrate la Biroul Electoral Central şi transmise spre soluţionare Curţii Constituţionale şi prin Hotărârea nr. 41 din 14 decembrie 2009 ca inadmisibilă contestaţia formulată de Alianţa PSD+PC - Arad. Hotărârile au fost definitive.

Traian Băsescu a fost validat la 16 decembrie 2009 de Curtea Constituţională în funcţia de şef al statului pentru al doilea mandat. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)