Adolphe Sax a rămas cunoscut pe plan mondial pentru inventarea saxofonului. S-a născut la 6 noiembrie 1814, în localitatea Dinant, parte a Franţei la acel moment, în prezent parte a teritoriului naţional al Belgiei, conform https://www.famousinventors.org.

Era cel mai mare dintre cei 11 copii ai familiei. Întâmplările copilăriei sale i-au determinat pe vecinii familiei să îl alinte cu apelativul ''micuţul Sax, fantoma''. A moştenit pasiunea pentru realizarea instrumentelor de la tatăl său, Charles Joseph Sax, care a lucra ca instrumentist angajat al regelui William I, respectiv pentru formaţia armatei belgiene, potrivit https://www.allmusic.com.

A avansat, la 15 ani, două modele de flaut şi un clarinet în competiţia de instrumente de la Expoziţia industrială din Bruxelles, pentru ca ulterior să meargă să studieze la Conservatorul Regal din Bruxelles, conform https://www.famousinventors.org şi https://www.allmusic.com.

La vârsta de 20 de ani, proiectase un clarinet cu 24 de clape, instrument care se distingea prin unicitate şi frumuseţe, ceva similar nemaifiind realizat anterior.

Munca sa a atras atenţia şi admiraţia lui François Antoine Habeneck, dirijorul operei din Paris. Sax era mânat de o ambiţie profundă pentru a obţine faima şi recunoaşterea pe plan internaţional, părăsind astfel Bruxelles-ul pentru Paris, care era considerat la acel moment centrul artei în Europa.

L-a cunoscut pe Hector Berlioz, renumit compozitor şi critic de muzică. Sax i-a prezentat acestuia un instrument unic pe care îl realizase, respectiv saxofonul bariton. Renumitul compozitor a realizat o recenzie a instrumentului într-o revistă de specialitate, fiind urmat în realizarea unor evaluări şi din partea altor compozitori. Astfel, Sax a început să realizeze instrumentul în dimensiuni diferite, iar din acel moment mulţi compozitori au început să scrie părţi în simfoniile lor dedicate şi pentru acest nou instrument.

Afacerea sa a fost temperată de alţi competitori profesionali, unii chiar acuzându-l de faptul că le-a furat ideea pentru realizarea instrumentului. Un astfel de incident s-a petrecut la Conferinţa Industrială de la Paris din 1844, unde cetăţeanul german Wieprecht l-a acuzat pe Sax că a furat ideea realizării instrumentului de la inventatori germani. Adolphe Sax şi-a apărat invenţia cu prilejul unui eveniment public desfăşurat la Koblenz. La eveniment au luat parte şi numeroşi muzicieni şi compozitori renumiţi ai vremii, printre aceştia numărându-se şi Franz Liszt. Sax şi-a demonstrat unicitatea în realizarea instrumentului, fiind recompensat cu un patent dedicat invenţiei în 1846 şi obţinând medalia de aur la Expoziţia Industrială de la Paris din 1849.

În ciuda recunoaşterii profesionale, a fost implicat în mai multe procese şi a cerut falimentul de trei ori, fiind salvat de unul dintre admiratorii săi, împăratul Napoleon al III-lea. În 1858, a fost diagnosticat cu cancer la buză, însă a fost salvat de un specialist în ierburi.

Unul dintre fiii săi a preluat afacerea, după moartea sa, la 7 februarie 1894, la Paris.

A fost dezamăgit să vadă că în timpul vieţii sale invenţia sa nu a fost folosită în muzica clasică, fiind mai degrabă un instrument utilizat în formaţii militare.

Totuşi, visul său a prins contur după moartea sa, iar saxofonul este în prezent parte a muzicii clasice, în special în Statele Unite ale Americii, conform https://www.famousinventors.org.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu)

Sursa foto: famousinventors.org