Ceremonia oficială de întronizare a împăratului Naruhito la Tronul Crizantemei se desfăşoară la 22 octombrie 2019 într-un ritual plin de semnificaţie în prezenţa a numeroase personalităţi internaţionale, ilustrând lumii întregi într-un spectacol inedit tradiţia sacră a uneia dintre cele mai avansate şi moderne societăţi ale omenirii.

În debutul ceremoniei, desfăşurată la Palatul Imperial din Tokyo, împăratul se va adresa lumii întregi, fiind urmat de premierul nipon Shinzo Abe care va transmite un mesaj de felicitare, urmat de trei urale de bucurie cu mâinile ridicate, cunoscute generic sub denumirea ''banzai'', interjecţie care poate fi asimilată exclamării din limba engleză rostită la ungerea unui nou rege în Europa, conform https://asia.nikkei.com şi https://www.japanpowered.com.

Oaspeţii invitaţi la ceremonie vor lua parte la un banchet organizat de cuplul imperial, urmând ca în seara zilei următoare să participe la un dineu organizat de premierul Shinzo Abe şi soţia acestuia. La ambele evenimente, sunt aşteptaţi să participe circa 2.500 de invitaţi, din care 600 sunt străini din 195 de state de pe mapamond cu care Japonia întreţine relaţii diplomatice, cu o sută mai mult decât la precedenta ceremonie a împăratului Akihito, de la acel moment statul nipon stabilind relaţii de acest tip cu încă 30 de state.

În marja ceremoniei, premierul nipon Shinzo Abe are programate întâlniri bilaterale cu 50 de lideri străini, urmând ca discuţiile să se desfăşoare câte zece în fiecare zi, indică portalul https://www.japantimes.co.jp.

''Ritualul nu este considerat o ceremonie religioasă, drept pentru care nu încalcă principiul separării între stat şi biserică'', garantat conform Constituţiei, potrivit lui Yusuke Yokobatake, şeful Biroului Legislaţie al Guvernului, citat de Nikkei Asian Review, https://asia.nikkei.com.

În ultima zi a lunii aprilie a acestui an, împăratul Akihito a părăsit tronul Japoniei după treizeci de ani de domnie, încheind astfel Era Heisei, fiind prima abdicare a unui împărat nipon din 1817 până la această dată, scrie The Economist în ediţia electronică, https://www.economist.com.

Constituţia postbelică a Japoniei a oferit câteva schimbări semnificative în ce priveşte instituţia împăratului de la un lider atotputernic cu atribuţii politice, inclusiv dreptul de a declara război, la un simbol pentru Japonia. Akihito, care a urcat pe tron în 1989, a interpretat diferit rolul de monarh comparativ cu tatăl său. A fost un împărat mai apropiat de oameni, decât să petreacă mult timp în palatul său şi să se dedice rugăciunii şi atribuţiilor formale. S-a căsătorit cu o femeie din popor, fiind primul monarh care a ales astfel în ultimii 2.680 de ani de istorie imperială, a vizitat spitale şi a decorat atleţii paralimpici ai Japoniei. Imediat după seismul devastator din 2011, care a afectat mare parte din nord-estul Japoniei, împăratul Akihito şi împărăteasa Michiko au mers în zonele afectate unde au discutat cu localnicii.

Ritualurile monarhice îmbracă multe elemente shintoiste, existând voci care contestă utilizarea fondurilor publice pentru ceremoniile imperiale aducând astfel încălcări ale principiului constituţional de separare a religiei de stat.

Cu Naruhito, fiul cel mare al lui Akihito, se deschide o nouă eră în istoria modernă a Japoniei, denumită simbolic Reiwa, care semnifică ''armonie frumoasă''. Denumirea simbolică a fost aleasă de cabinetul nipon de pe o listă scurtă. Împăratul Japoniei va avea propriile exprimări despre ce înseamnă să fie simbolul ţării. Este absolvent de Oxford şi are alături pe cea care-i va fi împărăteasă, diplomat de carieră, având posibilitatea să se distingă pe scena internaţională însă fără să abandoneze moştenirea imperială a tatălui său care a reuşit eforturi extraordinare de apropiere a familiei imperiale de popor, ceea ce i-a adus o popularitate cunoscută.

Una dintre provocările împăratului Naruhito este dezbaterea privind linia în succesiune în cadrul familiei imperiale. În prezent, următorul în linia de succesiune este fratele său mai mic, Akishino, urmat de nepotul său. Există voci tradiţionaliste, grupate în jurul premierului Shinzo Abe, care susţin păstrarea actualei reglementări potrivit căreia un bărbat să fie cel care conduce familia imperială.

Potrivit tradiţiei nipone, împăratul Naruhito este cel de-al 126-lea monarh într-o linie monarhică cu o vechime de până în secolul al VII-lea î.Hr. A obţinut diploma de licenţă în cadrul Universităţii Gakushuin şi a studiat economie la Universitatea Oxford din Marea Britanie. La întoarcerea din Regatul Unit a declarat că experienţa l-a ajutat să înveţe să ia decizii şi să pună lucrurile în mişcare. Cu prilejul zilei sale de naştere, a declarat, în februarie, că se ghidează după un principiu: ''să împărtăşească bucuria şi durerea cu oamenii, din inimă pentru inimă'', conform https://www.dw.com. Deopotrivă, soţia lui Naruhito, Masako, va juca un rol foarte important pentru monarhia niponă, având studii efectuate la Harvard şi Oxford şi experienţă dobândită în Ministerul nipon de externe.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu; editor: Ruxandra Bratu, @AP redactor video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan, editori online: Alexandru Cojocaru, Ady Ivașcu)

Citiți și:

Naruhito-Încoronare/ Împăratul Japoniei sărbătoreşte urcarea pe Tronul Crizantemei cu invitaţi din întreaga lume