Revista Fundaţiilor Regale, publicaţie de o excepţională ţinută intelectuală, a apărut, lunar, la Bucureşti, în două serii: ianuarie 1934 - august 1945 şi septembrie 1945 - decembrie 1947.

Din comitetul iniţial de direcţie au făcut parte Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviţă, Constantin Rădulescu-Motru şi I. Simionescu. Între 1941 şi 1945, directorul publicaţiei a fost D. Caracostea, urmat, între 1945 şi 1947 de Al. Rosetti, arată "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006).

Subtitlul "Revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală" s-a schimbat, din 1945, în "Literatură, artă, cultură, critică generală". Sumarul cuprindea proză, poezie, istorie şi critică literară, cronici artistice, traduceri etc. Printre cele mai populare rubrici pot fi amintite: "Comentarii critice", "Texte şi documente", "Revista revistelor", "Presa mondială".

Revista Fundaţiilor Regale nu a avut un program explicit în primele numere, de abia în 1938 Camil Petrescu anunţând că singura condiţie pentru ca un text să fie găzduit în paginile revistei era "să fie reprezentativ pentru curentele înseşi manifestate în cultura de azi".

Tudor Arghezi a semnat mai multe poeme, axate pe meditaţie religioasă şi filosofică. Ion Minulescu publică "Solilocul nebunului", iar Ion Barbu - poemul "Dedicaţie". Alţi poezii au fost semnate de Radu Gyr, Zaharia Stancu, G. Bacovia etc.

Dintre marii prozatori care colaborează constant se numără Mihail Sadoveanu, cu fragmente din "Divanul persian" sau "Fraţii Jderi", Gala Galaction cu fragmente din "La răspîntie de veacuri", Liviu Rebreanu cu fragmente din "Gorila" şi "Mărturisiri". Postum, se publică nuvela "Noaptea focurilor" de Gib Mihăescu.

Studiile, articolele şi eseurile de critică literară sunt unul din punctele forte ale revistei. Printre acestea s-au remarcat studiile lui Paul Zarifopol intitulate "Idei pentru cultura literară" şi "Despre ideologia lui Eminescu". La rândul său, Şerban Cioculescu semnează rubricile "Aspecte lirice contemporane" şi "Aspecte epice contemporane". Tudor Vianu publică eseul "Generaţie şi creaţie" şi studiul "Prezentul etern în naraţiunea istorică", iar D. Caracostea analizează "Arta versificaţiei la M. Eminescu".

Secţiunea de traduceri a fost asigurată de Al. A. Philipide, Vladimir Streinu, Maria Banuş, Emil Gulian şi alţii. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)