Pianistul şi compozitorul român Radu Lupu se numără printre cei mai apreciaţi muzicieni la nivel internaţional. ''Dacă cineva ar putea alege astăzi să devină orice pianist din lume, pe cine altcineva ar putea să aleagă, dacă nu pe Radu Lupu?'' - reliefa o cronică semnată de jurnalistul Andrew Patner (1959-2015), publicată pe site-ul ''Chicago Sun-Times'', în urma unui concert susţinut de pianistul Radu Lupu la Orchestra Hall, în 2008. În recitalul susţinut la Chicago într-o duminică după-amiaza, "a interpretat un set extins din Debussy, precum şi o sonată interpretată rar din preaiubitul său Schubert, oferind două bisuri şi zâmbind de câteva ori la audienţa care îl aclama", povestea jurnalistul pe pagina https://viewfromhere.typepad.com.

Născut la Galaţi, la 30 noiembrie 1945, Radu Lupu a început să ia lecţii de pian cu profesoara Lia Busuioceanu, la vârsta de 6 ani. La 12 ani, şi-a făcut debutul cu un program format integral din compoziţii proprii, conform datelor biografice publicate de https://www.festivalenescu.ro. După absolvirea Şcolii Populare de Artă din Braşov, şi-a continuat studiile cu Florica Musicescu şi Cella Delavrancea. În 1961, a câştigat o bursă la Conservatorul din Moscova, unde a studiat cu Galina Eghiazarova, Heinrich Neuhaus şi mai târziu cu Stanislav Neuhaus. A câştigat cele mai importante distincţii în trei competiţii: Concursul de pian ''Van Cliburn'', Texas (1966), Festivalul Internaţional "George Enescu" (1967) şi Concursul internaţional de pian de la Leeds, Marea Britanie (1969), conform sursei citate şi https://www.opus3artists.com.

În 1969, a debutat pe scena londoneză, bucurându-se de un mare succes cu interpretarea Sonatei pentru pian op. 10 nr. 3 de Beethoven. ''A adus pe scenă ceea ce părea o întreagă experienţă de viaţă, cu alternanţele sale de dezolare şi mândrie. Muzica nu ar putea fi niciodată mai apropiată de vorbire'', scria atunci jurnalistul Joan Chissell în publicaţia "The Times", conform https://www.festivalenescu.ro.

Cariera sa a continuat alături de cele mai prestigioase orchestre şi cei mai mari dirijori ai lumii: Orchestra din Cleveland, dirijată de Daniel Barenboim, Orchestra Simfonică din Chicago, dirijor Carlo Maria Giulini (1972, New York), Filarmonica din Berlin, alături de care şi-a făcut debutul la Festivalul de la Salzburg, cu dirijorul Herbert von Karajan (1978), Filarmonica din Viena, alături de care a deschis Festivalul de la Salzburg, cu dirijorul Riccardo Muti (1986), Orchestra Royal Concertgebouw, precum şi toate orchestrele londoneze şi americane importante, conform www.opus3artists.com. A susţinut recitaluri la cele mai multe festivaluri notabile şi a fost un invitat obişnuit la festivalurile din Salzburg şi Lucerna. A întreprins cu regularitate turnee în Europa şi Statele Unite, dar şi în Asia.

În 1995, a câştigat două premii la categoria ''Best Instrumental Record of the Year'': un premiu Grammy pentru sonatele lui Schubert în Do major (D664) şi Re major (D960) şi un premiu Edison pentru interpretările din Schumann: Kinderszenen, Kreisleriana şi Humoreske. În 2006, a fost distins cu Premio Internazionale Arturo Benedetti Michelangeli şi pentru a doua oară cu premiul Abbiati, conferit de Asociaţia Criticilor Italieni, pe care îl mai câştigase şi în 1989, conform https://www.opus3artists.com.
 

Foto: (c) Liviu ŞOVA / AGERPRES FOTO

În aprilie 2015, pianistul Radu Lupu şi violonista Mihaela Martin au participat la Festivalul Internaţional de Muzică Camerală "Intonations", în care orchestre şi solişti de renume ai lumii concertează în sala de spectacole Glashof a celebrului Judisches Museum Berlin, cel mai mare muzeu evreiesc din Europa. Mihaela Martin şi Radu Lupu au concertat alături de alţi muzicieni internaţionali de vârf: Elena Bashkirova, Hartmut Rohde, Madeleine Carruzzo, Alexander Knyazev, Timothy Park, Gary Hoffman, Pascal Moragues, Elisabeth Leonskaja, Wolfram Christ şi Timothy Park.

În 2016, a fost distins de regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii cu titlul de Comandor al Comandor al Imperiului Britanic, conform unui anunţ publicat la vremea respectivă de Institutului Cultural Român.

În februarie 2019, ICR Londra anunţa că pianistul Radu Lupu, ''sub ale cărui degete clapele pianului capătă substanţa transcendenţei'', revine la Londra după o îndelungă absenţă cu un concert la prestigiosul Royal Festival Hall, alături de orchestra londoneză Philharmonia şi sub bagheta binecunoscutului dirijor Paavo Jarvi, câştigător al Premiului Grammy. Publicul meloman a fost încântat cu două lucrări celebre ale lui Ludwig van Beethoven - Uvertura ''Coriolan'' şi Concertul pentru pian nr. 4 -, alături de Simfonia nr. 2 a lui Rachmaninov. Evenimentul a fost inclus în programul cultural ce a marcat Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene.
 

Foto: (c) Sorin LIPŞA / AGERPRES FOTO

Cunoscutul dirijor şi pianist Daniel Barenboim afirma despre întâlnirea sa cu pianistul român la Londra: ''L-am întâlnit pe Radu în 1970 şi n-am mai pierdut niciodată legătura. Deja la acea epocă el cânta ca un compozitor şi dădea impresia că inventează notele. Această calitate rară, necesară pentru a elibera esenţialul muzicii, s-a dezvoltat cu timpul, el a conştientizat-o şi a atins un nivel extraordinar. Nu face niciun gest comun, citeşte fiecare partitură în maniera sa foarte originală, întotdeauna diferită şi întotdeauna justă. În aceasta constă întreaga sa personalitate'', nota www.icr.ro.

Într-un rar interviu publicat în 1991, Radu Lupu remarca: "Fiecare spune diferit o poveste şi acea poveste ar trebui să fie spusă convingător şi spontan. Dacă nu este convingător şi spontan spusă, nu are valoare".

Jurnalistul Andrew Patner povestea pe pagina sa web cum s-a întâmplat ca la un concert de la Scala din Milano să stea în aceeaşi lojă cu Radu Lupu. "Ştiind că maestrul de origine română nu acordă interviuri, mi-am dat seama că este o şansă rară de a discuta cu acest muzician de o sensibilitate extraordinară. (...) Curios cu privire la repertoriul său austro-german restrâns, după câteva glume (...) i-am spus: 'Maestre, câteodată mă gândesc că, pe măsură ce interpretaţi tot mai puţine compoziţii, interpretându-le pe fiecare tot mai bine şi mai bine, va veni o vreme când veţi cânta doar o compoziţie, dar interpretarea sa va fi incredibilă'. 'De unde ai ştiut?', mi-a răspuns cu o expresie plată înainte să-şi relaxeze mimica într-un zâmbet".

De-a lungul carierei sale de şase decenii, Radu Lupu a susţinut anual aproximativ 80 de recitaluri în întreaga lume şi a făcut doar ocazional înregistrări. Printre înregistrările realizate la casa de discuri britanică Decca se numără: Concerte pentru pian de Beethoven, Concertul nr.1 de Brahms, concerte de Edvard Grieg şi Robert Schumann, sonatele integrale pentru vioară şi pian de Mozart, alături de violonistul Szymon Goldberg, sonatele de Debussy şi Franck pentru vioară şi pian alături de Kyung Wha Chung şi interpretări solo din Beethoven, Brahms, Schumann şi Schubert, notează https://www.opus3artists.com.

La sfârşitul stagiunii 2018-2019, în iulie 2019, maestrul Radu Lupu şi-a anunţat, prin intermediul managerului său, retragerea oficială din activitate, informaţie publicată pentru prima dată de revista spaniolă ''Scherzo''. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Gabriela Badea)