Simfonia a IX-a în mi minor, cunoscută şi sub denumirea ''Din lumea nouă'', a fost compusă de cehul Antonin Leopold Dvorak (1841-1904).

Lucrarea datează din anul 1893, pe când Dvorak era directorul Conservatorului Naţional de Muzică al Americii, funcţie deţinută între 1892-1895. În prezent, casa în care compozitorul a desăvârşit capodopera, aflată în Spillville, Iowa, adăposteşte Muzeul de Ceasuri al fraţilor Frank şi Joseph Bily.

Este considerată una dintre cele mai populare şi cunoscute simfonii, fapt la care a contribuit şi astronautul Neil Armstrong, ducând cu el în spaţiu, în timpul faimoasei misiuni Apollo 11 din 1969, o înregistrare a lucrării.

Premiera a avut loc în luna decembrie 1893, la Carnegie Hall din Midtown Manhattan, New York City. Dirijor a fost germanul Anton Seidl (1850-1898). Chiar înainte de acest concert, Dvorak a adăugat partiturii titlul "Din lumea nouă", potrivit "Dicţionarului marilor muzicieni" (Univers Enciclopedic, 2006).

Reacţia publicului a fost de apreciere copleşitoare, acesta devenind unul dintre cele mai mari triumfuri ale compozitorului Dvorak. La mai puţin de un an distanţă, în iunie 1894, "Din Lumea Nouă" a avut premiera europeană, la Societatea Filarmonică din Londra, sub bagheta scoţianului Sir Alexander Campbell Mackenzie (1847-1935).

Pentru a scrie Simfonia a IX-a, Dvorak s-a inspirat din muzica tradiţională a comunităţilor de afro-americani. O influenţă însemnată în acest sens a avut-o Harry T. Burleigh, student al compozitorului ceh, care l-a familiarizat cu ritmurile tradiţionale ale cântecelor "spirituals".

"Este spiritul melodiilor negrilor şi ale indienilor pe care m-am străduit să-l reproduc în noua mea simfonie. Nu am folosit nici o astfel de melodie în mod direct. Am scris doar temele caracteristice, inserând în ele calitatea muzicii indiene", declara Dvorak despre Simfonia a IX-a, potrivit romania-muzical.ro. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.antonin-dvorak.cz