Adunarea Generală a ONU marchează la 26 septembrie Ziua internaţională a eliminării totale a armelor nucleare, ca urmare a Rezoluţiei 68/32, din 2013, care a marcat o schimbare în dialogul despre armele nucleare.

Această zi aduce o ocazie pentru comunitatea globală să-şi reafirme angajamentul pentru dezarmarea nucleară globală ca prioritate. Aduce, totodată, oportunitatea de educare a publicului - şi a liderilor - cu privire la beneficiile reale ale eliminării armelor de acest fel şi la costurile sociale şi economice ale perpetuării lor. În acord cu Rezoluţia 68/32 a Adunării Generale şi a celor ulterioare, scopul Zilei internaţionale este înaintarea obiectivului eliminării totale a armelor nucleare prin facilitarea conştientizării publice şi a educaţiei cu privire la ameninţarea ridicată pentru umanitate. Prin aceste iniţiative, se doreşte un ajutor pentru mobilizarea de noi eforturi internaţionale către obţinerea unui scop comun - o lume liberă de arme nucleare, notează www.un.org.

"Singura cale sigură pentru eliminarea ameninţării ridicate de armele nucleare este eliminarea armelor în sine", spune Secretarul general al ONU, António Guterres.

Îndeplinirea dezarmării nucleare globale reprezintă unul dintre obiectivele cele mai vechi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. A reprezentat subiectul primei rezoluţii a Adunării Generale, în 1946, care a pus bazele Comisiei pentru Energie Atomică, dizolvată în 1952, cu mandatul de a face propuneri specifice pentru controlul energiei nucleare şi eliminarea armelor atomice şi a altor arme importante care pot fi adaptate pentru distrugere în masă.

De atunci, Organizaţia Naţiunilor Unite s-a aflat în centrul multor eforturi diplomatice majore pentru promovarea dezarmării nucleare. În 1959, Adunarea Generală a susţinut obiectivul dezarmării generale şi complete. În 1978, prima Sesiune Specială a Adunării Generale consacrată dezarmării a recunoscut că dezarmarea nucleară ar trebuie să reprezinte obiectivul prioritar în domeniul dezarmării. Fiecare Secretar-general al ONU a promovat acest obiectiv.

În prezent, rămân aproximativ 14.000 de arme nucleare, conform datelor ONU. Ţările care procesează astfel de arme au proiecte bine finanţate, pe termen lung, pentru modernizarea arsenalurilor de arme nucleare. Mai mult de jumătate din populaţia lumii încă trăieşte în ţări care ori deţin astfel de arme ori sunt membre ale alianţelor nucleare.

În timp ce numărul armelor nucleare desfăşurate a scăzut considerabil de la vârful Războiului Rece, nicio armă nucleară nu a fost distrusă fizic ca urmare a unui acord. În plus, în prezent nu se desfăşoară negocieri pentru dezarmarea nucleară, mai evidenţiază ONU.

Tratatul asupra Interzicerii Armelor Nucleare (TPNW) a fost primul acord legal coercitiv pentru interzicerea armelor nucleare, cu scopul de atingere a eliminării totale. Documentul a fost adoptat la 7 iulie 2017, la New York, şi a fost deschis semnăturilor din partea tuturor statelor membre la 20 septembrie 2017, conform treaties.un.org. TPNW interzice statelor participante dezvoltarea, testarea, producerea, fabricarea, achiziţia, posesia sau depozitarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive. Până în iulie 2019, 70 de state au semnat documentul şi 26 l-au ratificat. Tratatul va intra în vigoare la 90 de zile după ce este ratificat de 50 de state.

Doctrina descurajării nucleare rezistă ca un element în politicile de securitate ale tuturor statelor posesoare şi ale multor aliaţi ai lor. Cadrul internaţional de control al armelor, care a contribuit la securitatea internaţională de la Războiul Rece, a acţionat ca o frână pentru utilizarea armelor nucleare şi a promovat dezarmarea nucleară, a fost supus unor presiuni în creştere, notează site-ul oficial al ONU.

Recent, pe 2 august 2019, retragerea Statelor Unite ale Americii a însemnat sfârşitul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), prin care SUA şi Rusia se angajaseră să elimine o întreagă clasă de rachete nucleare. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 între preşedinţii Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov, interzicea folosirea anumitor rachete balistice cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Nemulţumirea în rândul statelor membre a crescut cu privire la "ritmul lent" al dezarmării nucleare. În plus, această nemulţumire a fost legată şi de temerile în creştere cu privire la consecinţele unei catastrofe umanitare prin folosirea chiar şi a unei arme nucleare, fără a mai vorbi de un război nuclear regional sau global, mai arată site-ul ONU. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Lăzăroiu)