Regizorul Sică Alexandrescu s-a născut la 15 august 1896, la Bucureşti. A dezvoltat pasiunea pentru teatru din familie, tatăl său, Vasile Alexandrescu, fiind actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. După absolvirea Liceului Sf. Sava, a început imediat să lucreze în teatru.

A fost mai întâi regizor de culise la Naţional, unde a lucrat la spectacolul "Patima roşie" - punerea în scenă a piesei scrise de Mihai Sorbul - în care a debutat Elvira Popescu, potrivit CineMagia - www.cinemagia.ro.

A lucrat la Teatrul Naţional din Cluj, devenind un bun regizor de farse în genul bulevardier, de divertisment în gustul epocii, cu adaptări moderne ale tradiţiei vodevilului. Prelucra, dramatiza şi regiza cu îndemânare, având succes la public.

A acordat atenţie dramaturgiei româneşti, fiind foarte receptiv la piesele autorilor debutanţi. A montat o serie de comedii ale lui Gogol şi Goldoni precum şi lucrări dramatice româneşti şi ruseşti dintre care amintim: "O chestiune personală" de A. Stein, "Anii negri" de Aurel Baranga şi N. Moraru.

A lucrat, apoi, ca director de scenă al Teatrului de Comedie din Bucureşti, iar din 1947 a fost regizor la Naţionalul bucureştean. Spre finalul carierei, a preluat şi conducerea Teatrului din Braşov, care-i poartă numele din 1994.

Întreaga activitate şi-a dedicate-o promovării teatrului românesc şi a talentelor autentice ale scenei, având o capacitate extraordinară de a distribui actorii în rolurile care îi puneau în valoare cel mai bine.

Împreună cu dramaturgul Tudor Muşatescu, a înfiinţat, la Bucureşti, "Teatrul Vesel", care îşi ţinea spectacolele într-un pasaj al Bulevardului Elisabeta şi care şi-a desfăşurat activitatea până în 1940. Aici, a obţinut un succes uriaş cu farsa "Birlic", scrisă de vienezii Arnold şi Bach, şi care îl avea în rolul principal pe Grigore Vasiliu. Piesa a fost adaptată special pentru actor de Tudor Muşatescu şi de Sică Alexandrescu.

Sică Alexandrescu a constituit valoroasa echipă a Naţionalului, unde, alături de Birlic, elementul de bază al trupei, jucau nume mari ale scenei româneşti. A desfăşurat o muncă uriaşă, făcând regie, traducând şi adaptând, creând un repertoriu format atât din piese de teatru româneşti, cât şi străine.

În anul 1953, a montat piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l iniţial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. A rezultat o adevărată capodoperă, datorită regiei şi distribuţiei de excepţie, alături de Birlic evoluând Nicky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Radu Beligan. În acelaşi an, spectacolul a fost preluat şi transformat în film de televiziune.

Sică Alexandrescu a mai pus în scenă o serie de alte piese între care amintim: "Bădăranii" de Carlo Goldoni (traducere, adaptare, regie); "Cartoforii" de Gogol (adaptare, regie); "Conu Leonida faţă cu reacţiunea" de I.L. Caragiale (regie); "D-ale carnavalului" (regie); "O noapte furtunoasă" (adaptare, regie); "Revizorul" de Gogol (traducere, adaptare, regie); "Topaze" de Marcel Pagnol (regia - Sică Alexandrescu, adaptare - Radu Beligan); "Văduva isteaţă" de Carlo Goldoni (regie).

În 1967, fiind director al Teatrului de Stat din Braşov, îi schimbă denumirea în Teatrul Dramatic. Aici a pus în scenă, printre altele, "Gaiţele" de Alexandru Chiriţescu (1970) (la care semnează regia, împreună cu Ion Simionescu), "O noapte furtunoasă", "Conu Leonida faţă cu reacţiunea", "Patru oameni fără nume" de Radu Bădilă (1971). În arhivele cinematografice rămâne semnatarul a două pelicule: "O scrisoare pierdută", în 1953, şi "Bădăranii", în 1960.

Sică Alexandrescu s-a stins din viaţă la 6 august 1963, la Cannes, în Franţa. Din 1994, pentru a-i cinsti memoria, Teatrul Dramatic din Braşov a primit denumirea de Teatrul "Sică Alexandrescu". AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: www.teatrulsicaalexandrescu.ro