logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Liderii grupurilor politice formate în noul Parlament European

Image

În urma alegerilor europarlamentare din 23-26 mai 2019, s-au format şapte grupuri politice, anunţate până la data sesiunii inaugurale a noii legislaturi 2019-2024, 2 iulie 2019, potrivit datelor publicate de www.european-elections.eu, www.euractiv.com şi site-urile familiilor politice. Liderii acestor grupuri politice, începând cu data de 2 iulie 2019, sunt: Manfred Weber (Grupul Partidului Popular European), Iratxe García Pérez (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor), Dacian Cioloş (Renew Europe), Ska Keller şi Philippe Lamberts (copreşedinţi ai Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană), Marco Zanni (Grupul Identitate şi Democraţie), Ryszard Legutko şi Raffaele Fitto (copreşedinţi ai Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), Martin Schirdewan (Grupul Confederal Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică).

 

* Manfred Weber
 

Foto: (c) Hannibal Hanschke/REUTERS

 

Manfred Weber, preşedinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, s-a născut la 14 iulie 1972 în landul Bavaria, la Niederhatzkofen, în Germania, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. A absolvit studii postliceale în inginerie la Institutul Tehnic Superior, în prezent Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Munchen (1991-1996), apoi a înfiinţat propria firmă de consultanţă, lucrând ca liber-profesionist (1996-2014). Cariera politică a lui Manfred Weber a început la vârsta de 16 ani, când s-a înscris ca membru în Junge Union şi în Christian Social Union (CSU) (1989), notează site-ul www.eppgroup.eu. A fost preşedinte regional al Junge Union Bavaria (2003-2007). În 2002, a devenit membru al parlamentului bavarez, dar în 2004 a demisionat, în urma alegerii sale ca membru al Parlamentului European. A fost membru al Preşedinţiei CSU (din 2009), preşedinte al Comitetului pentru viitorul CSU (2009-2015), preşedinte al filialei CSU Niederbayern (2008-2016) şi vicepreşedinte CSU (din 2015). Este membru al Parlamentului European din 2004, preşedinte al Grupului PPE (din 1 iul. 2014). În afara activităţilor profesionale şi politice, Weber mai este membru al Comitetului Central al Catolicilor din Germania şi membru al Comitetului Regional al Catolicilor din Bavaria.
 


* Iratxe García Pérez
 

Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ/EPA

 

Iratxe García Pérez, preşedinte al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, s-a născut la 7 octombrie 1974, la Baracaldo, în Spania, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este licenţiată în asistenţă socială (1995). A lucrat ca asistent social în perioada 1995-1996. A deţinut funcţii în administraţia locală şi regională: consilier municipal în Laguna de Duero (1995-2000) şi deputat regional de Valladolid (1995-2000). A fost secretar general al Tineretului Socialist Spaniol din Castilia şi Leon (1999-2002), secretar-general adjunct al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), filiala Valladolid (din 2013) şi secretar federal al PSOE pentru afaceri europene (din 2014). La nivel naţional, a fost membru al Parlamentului Spaniol (2000-2004). Membru al Parlamentului European (din 2004) şi membru al Organizaţiei de femei a Partidului Socialiştilor Europeni (din 2010).

 

* Dacian Cioloş 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO 

 

Dacian Cioloş, preşedinte al noului grup centrist-liberal Renew Europe (''Înnoim Europa'') din Parlamentul European, s-a născut la 27 iulie 1969, la Zalău, potrivit site-ului www.usrplus.ro. A urmat cursurile Facultăţii de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989-1994), studii de agronomie aprofundată, cu o specializare la École nationale supérieure agronomique (ENSAR) din Rennes, Franţa, şi un master ştiinţific (DEA) la École nationale supérieure agronomique (ENSAM) şi la Universitatea Montpellier I (1996-1997). A fost stagiar la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene, a lucrat într-o unitate care se ocupa de pregătirea SAPARD, fiind implicat în mai multe proiecte de dezvoltare rurală pentru judeţul Argeş (1998-1999), apoi a coordonat programele de cooperare româno-franceze în domeniul dezvoltării agricole şi rurale la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă (CICDA), în parteneriat cu Asociaţia Naţională de Dezvoltare Agricolă (ANDA). În 2002, a început să lucreze la Delegaţia Comisiei Europene în România, unde s-a ocupat de aplicarea Programului SAPARD. A fost consilier personal al ministrului agriculturii, cu atribuţii de purtător de cuvânt pentru România în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură al Consiliului UE (din 2005), subsecretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (din 2007), ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale (11 oct. 2007-22 dec. 2008). A fost desemnat comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (2010-2014), iar la 1 iulie 2015 a fost numit consilier special pentru securitate alimentară de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. A fost prim-ministru al României (18 nov. 2015-4 ian. 2017). A cofondat, în 2017, Platforma România 100, iar în 2018 a făcut parte dintr-un grup care a iniţiat proiectul politic România Împreună, care în decembrie 2018 a devenit PLUS (Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate). Este preşedinte al PLUS (din ian. 2019) şi copreşedinte al Alianţei 2020 USR-PLUS, alături de preşedintele USR, Dan Barna (din 2 febr. 2019). Este membru al Parlamentului European (din 2019).

 

* Ska Keller
 

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

 

Ska Keller, copreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, alături de Philippe Lamberts, s-a născut la 22 noiembrie 1981, la Wilhelm-Pieck-Stadt Guben, landul Brandenburg din Germania, potrivit CV-urilor postate pe site-urile www.europarl.europa.eu şi www.skakeller.de. Este absolventă de studii universitare, la Universitatea Liberă din Berlin şi la Sabanci Üniversitesi din Istanbul, cu masterat în islamism, turcologie şi iudaistică (2010). A fost membru al Biroului executiv federal al Tineretului Ecologist (2002-2004) şi preşedinte al filialei Partidului Ecologist B'90/Verzi în landul Brandenburg (2007-2009). La nivel internaţional, a fost preşedinte al Federaţiei Tinerilor Europeni Ecologişti (2005-2007). Este membru al Parlamentului European din 2009. A fost vicepreşedinte (1 iul. 2014-13 dec. 2016) şi copreşedinte (din 14 dec. 2016) al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European.

 

* Philippe Lamberts
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

 

Philippe Lamberts, copreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, alături de Ska Keller, s-a născut la 14 martie 1963, la Bruxelles, în Belgia, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este absolvent al Universităţii Catolice din Louvain, cu specializare în matematică aplicată, notează site-ul www.philippelamberts.eu. A deţinut o serie de funcţii comerciale şi manageriale în cadrul companiei IBM (1987-2009). Şi-a început cariera politică în cadrul Partidului ecologist belgian "Ecolo" (1991). A fost membru al Consiliului local din Anderlecht (1995-2006) şi consilier pe afaceri externe şi pe probleme de apărare al vicepremierului Isabelle Durant, pe durata primului mandat al Verzilor în Guvernul federal belgian (1999-2003). În 1999, a devenit membru al Consiliului Federaţiei Europene a Partidelor Verzilor, ca reprezentant al "Ecolo", iar în 2003 a fost ales membru al Comitetului Executiv a ceea ce a devenit Partidul Verzilor Europeni (PVE), ulterior copreşedinte al acestei formaţiuni. Cel de-al doilea mandat în fruntea PVE s-a încheiat în noiembrie 2012. Este membru al Parlamentului European din 2009, iar de la 1 iulie 2014, este copreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European.

 

* Marco Zanni
 

Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ / EPA

 

Marco Zanni, preşedinte al Grupului Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, s-a născut la 11 iulie 1986, la Lovere, în Bergamo, Italia, potrivit CV-urilor postate pe site-urile www.europarl.europa.eu şi www.marcozanni.eu. Este licenţiat al Universităţii Comerciale Luigi Bocconi din Milano, cu specializarea în administrarea afacerilor (2008) şi al unui master în management internaţional la ESADE Business School din Barcelona (2010). A lucrat în cadrul Grupului Intesa Sanpaolo, ca analist financiar (2010-2012), apoi colaborator în cadrul departamentului pentru investiţii al Băncii IMI (2012-2014). În Italia, a fost membru al formaţiunii Mişcarea Cinci Stele (2014-2017), apoi al Ligii Nordului (din 2018). Este membru al Parlamentului European din 2014, membru al Grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (2014-2017), apoi al Grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (din 2017). A fost distins cu medalia de bronz Meritul Civil a Republicii Italiene (2006).

 

* Ryszard Legutko
 

Foto: (c) Prof. Ryszard Legutko/Facebook

 

Ryszard Legutko, copreşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, alături de Raffaele Fitto, s-a născut la 24 decembrie 1949, la Cracovia, în Polonia, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este absolvent de studii superioare în filologie, la Universitatea Jagellonă din Cracovia, cu un master în filologie engleză (1968-1973). Doctor în filosofie (1981), calificare postdoctorală (1982-1991) la aceeaşi universitate. În 1975 şi-a început cariera universitară, iar în perioada 1992-1998 a fost profesor de ştiinţe umaniste. La nivel naţional, a fost vicepreşedinte al Senatului Republicii Polone (2005-2007), ministru al educaţiei naţionale (2007), secretar de stat la Cancelaria Preşedintelui Republicii Polone (2007-2009). Membru al Parlamentului European din 2009, a fost vicepreşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European (6 iul. 2011-4 iul. 2017) şi copreşedinte al Grupului (din 5 iul. 2017). A fost preşedinte al Asociaţiei educative academice "Osrodek Mysli Politycznej" - Centrul gândirii politice (1992-2005).

 

* Raffaele Fitto
 

Foto: (c) Raffaele Fitto/Facebook

 

Raffaele Fitto, copreşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, alături de Ryszard Legutko, s-a născut la 28 august 1969, la Maglie, în Italia, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.europarl.europa.eu. Este licenţiat în Drept (1994), notează site-ul www.eppgroup.eu. A devenit membru al Consiliului Regional de Apulia în 1990, ulterior vicepreşedinte (1995-1998) şi preşedinte (2000-2005) al acestei regiuni. Coordonator regional al formaţiunii politice Forza Italia (2005-2008), a fost membru al Camerei Deputaţilor în mai multe legislaturi (2006-2014), iar în 2008, a fost numit ministru al afacerilor regionale. Din 2015, este membru al formaţiunii politice Conservatori e Riformisti. Membru al Parlamentului European în perioada iunie 1999-iunie 2000, apoi din iulie 2014, a făcut parte din Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) (1999-2000, 2014-2015), apoi din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (din 2015), fiind vicepreşedinte al acestuia din urmă (din 13 dec. 2016).

 

* Martin Schirdewan
 

Foto: (c) ADAM BERRY / EPA

 

Martin Schirdewan, preşedintele al Grupului Confederal Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, s-a născut la 12 iulie 1975, la Berlin, în Germania. A absolvit studiile universitare la Universitatea Liberă din Berlin (2003), iar în 2007 a obţinut un doctorat în ştiinţe politice. A fost colaborator ştiinţific al unui deputat din cadrul grupului DIE LINKE din Bundestag (2006-2015), redactor-şef al suplimentului pentru tineret "Sacco & Vanzetti" al cotidianului "Neues Deutschland" (2006-2008), coordonator al Grupului de lucru pentru Germania de Est al Conferinţei preşedinţilor grupurilor parlamentare DIE LINKE (2008-2014), preşedinte al Biroului Fundaţiei Rosa Luxemburg de la Bruxelles şi al Biroului de legătură din Atena, cu atribuţii pe înfiinţarea Biroului de legătură de la Madrid (2015-2017). La nivel naţional, este membru al Biroului executiv al partidului DIE LINKE (2012-2015, din nov. 2017). Este membru al Parlamentului European din noiembrie 2017, făcând parte din Grupul Confederal Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)

 

Citiţi şi:

 

* Grupurile politice formate în noul Parlament European 

Afisari: 77

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 27-10-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie

Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 26-10-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson

Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A

Documentare 26-10-2026 10:00

DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)

Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa

Documentare 26-10-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2

Documentare 26-10-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie

Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 25-10-2026 11:00

DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.

Documentare 25-10-2026 10:00

DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)

Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al

Documentare 25-10-2026 08:30

25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile

La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace

Documentare 25-10-2026 08:00

25 octombrie - Ziua Armatei Române

Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î

Documentare 25-10-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie

Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.

Documentare 25-10-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 octombrie

Este a 298-a zi a anului 2026. Au mai rămas 67 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 17 h 15 m. Luna răsare la 16 h 31 m și apune la 05 h 44 m. România revine la ora oficială Timpul Legal Român. Ora 04:00 devine ora 03:00. AGERPRES (Documentare, editor: Hori

Documentare 24-10-2026 23:58

DOCUMENTAR: România revine la ora oficială Timpul Legal Român (24-25 octombrie)

În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie 2026, spre duminică, 25 octombrie, România revine la Timpul Legal Român. În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, atunci când ora 04:00 devine ora 03:00.

Documentare 24-10-2026 10:00

Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)

Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf

Documentare 24-10-2026 09:00

24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)

Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O

Documentare 24-10-2026 08:00

24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)

Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD