Dansator, coregraf şi regizor, Răzvan Mazilu s-a născut la 21 iunie 1974, la Bucureşti.

A început să studieze dansul la vârsta de 3 ani, potrivit www.razvanmazilu.ro.

Absolvent al Liceului de Coregrafie "Floria Capsali" din Capitală (1992) şi al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale", secţia Creaţie Coregrafică (1996), urmează, în paralel, stagii şi work-shop-uri susţinute de coregrafii Josef Nadj, Christine Bastin, Dominique Bagouet, Gigi Căciuleanu, Rusell Maliphant.

În perioada liceului ajunge solist al Companiei de Dans Contemporan "Contemp" (între 1990 şi 1993, conform www.cimec.ro).

În 1993 devine free-lancer, continuându-şi cariera în dublă ipostază - de interpret şi de creator.

Un an mai târziu, în 1994, spectacolele de debut devin filme de televiziune în recitalul "Transfigurări", produs de TVR.

În 1995, fiind încă student, montează, la Teatrul Naţional Bucureşti, "Dama cu camelii" după Al. Dumas - fiul, primul spectacol semnat integral, un spectacol de teatru şi dans, considerat de critica de specialitate drept unul de răscruce, arată www.razvanmazilu.ro. În acelaşi an, 1995, este invitat de regizorul Andrei Şerban în echipa cu care montează "Oedipe" de George Enescu la Opera Naţională Română.

Anul 1996 înseamnă o primă întâlnire cu Teatrul Odeon din Bucureşti, Răzvan Mazilu continuându-şi investigaţiile în zona teatru-dans în spectacolul "Vorbeşte-mi ca ploaia şi lasă-mă să te ascult", după Tennessee Williams.

În 1997, este protagonistul primului one-man show al unui dansator român, "Jocul de-a Shakespeare", în coregrafia lui Ioan Tugearu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / Arhiva istorica AGERPRES

Din 1998 începe să colaboreze cu Opera Naţională Română în calitate de invitat în spectacolele "Anna Karenina" (1998), "Stampe japoneze' (2000), "Roşu şi negru" (2001).

În 1999, Opera Română din Timişoara îl invită să monteze o nouă versiune modernă a baletului "Coppelia" de Leo Delibes.

Un an mai târziu, se reîntâlneşte cu Teatrul Odeon, în calitate de consilier artistic-coregraf. În 2001, semnează un nou spectacol de teatru şi dans, "Îngerul albastru", dramatizare proprie după romanul "Profesorul Unrat" de Heinrich Mann. Lansează, apoi, un program de promovare a dansului contemporan românesc - "Dans la Odeon".

Revine ca invitat pe scena Operei bucureştene în 2003-2004, pentru spectacolele "Casa Bernardei Alba", "Visul unei nopţi de vară", "Mefistofele".

În 2004, la Odeon, realizează coregrafia spectacolului "Portretul lui Dorian Gray" de Oscar Wilde, în care interpretează şi rolul titular.

În stagiunea 2004-2005, este invitat de Teatrul DILOS din Atena (Grecia) să monteze musicalul "Marlene" de Pam Gems.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Stagiunea 2005-2006 marchează revenirea pe scena Operei Naţionale Bucureşti, cu un spectacol de teatru coregrafic semnat de Gigi Căciuleanu, pe celebra partitură a lui Hector Berlioz "Simfonia fantastică". În acelaşi timp, la Teatrul Odeon, este pus în scenă un "Un Tango Más", un spectacol de autor pentru Răzvan Mazilu, secondat de regizorul Alexandru Dabija, în care tangoul argentinian şi dansul contemporan se împletesc. Totodată, în această stagiune abordează şi un gen de o cu totul altă factură - cabaretul.

Foto: (c) EMIL BADEA / AGERPRES FOTO

Stagiunea 2006-2007 înseamnă pentru Răzvan Mazilu o revenire la clasici, în registru contemporan, printr-un spectacol inedit de dans - "Block Bach", pe muzică de Bach. În anul 2007, lansează proiectul de responsabilitate socială "Dance energy", în beneficiul liceelor de coregrafie din România.

În 2013, Teatrul Odeon a găzduit premiera spectacolului "Şaraiman", creat de Răzvan Mazilu, o alăturare aparent imposibilă de dans contemporan, stand-up comedy şi muzică lăutărească.

În 2017, Răzvan Mazilu lansează un nou musical, cel de-al şaptelea din cariera de regizor, intitulat "Fecioarele noastre grabnic ajutătoare" (o adaptare a piesei originale "Our Ladies of Perpetual Succour", semnată de Lee Hall).

În aprilie 2019, musicalul "We Will Rock You!", creat de trupa Queen şi scris de Ben Elton, este lansat la Sala Palatului din Bucureşti, într-o senzaţională punere în scenă în regia lui Răzvan Mazilu.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

A mai evoluat în spectacolele: "Lumea dansului" (Teatrul Naţional Bucureşti, 1998), "Bolero. Regele pierdut" (Teatrul Odeon, 2002), "Sell me!" (one-man show, Clubul Prometheus, 2005), "Broadway Bucureşti" (Teatrul Naţional de Operetă, 2007), "Urban Kiss" (Teatrul Naţional de Operetă, 2008), "Umbre de lumină" (one-man show, Teatrul Odeon, 2008), "Remember" (Teatrul Naţional Timişoara, 2009), "Flashback" (Movingtheatre.de, Koln, Germania, 2009), "Depeche//Dance" (Teatrul Odeon, 2010), "Iulius Caesar" (Teatrul Naţional Timişoara, 2010), "Requiem. Nu ştii nimic despre mine" (Fundaţia PerfoRM, JTI, 2011), "Mon Cabaret Noir" (Teatrelli, 2015).

Dintre spectacolele pentru care a semnat regia / coregrafia mai menţionăm: "Când Isadora dansa" (Teatrul Meli, Atena, Grecia 2009), "The Full Monty" (Teatrul Naţional Timişoara, 2011), "Cabaret" (Teatrul German de Stat, Timişoara, 2014), "West Side Story" (Festivalul Naţional de Teatru, UNITER, Teatrul Odeon, 2014), "În plină glorie!" (Teatrul de Comedie, 2015), "Femei în pragul unei crize de nervi" (Teatrul Naţional Târgu-Mureş, 2016), "Cartea junglei" (Teatrul German Timişoara, 2017), "Zaraza" (Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, 2018), "Sunetul muzicii" (Opera Comică pentru Copii, 2018).

De-a lungul carierei, Răzvan Mazilu a colaborat cu coregrafii Nadar Rosano, Massimo Gerardi, Philippe Trehet, Amir Kolben, Marc Bogaerts, Claudia Martins şi Rafael Carrico, Gigi Căciuleanu, Ioan Tugearu, Florin Fieroiu, Alexa Mezincescu, Miriam Răducanu, Adina Cezar, Liliana Iorgulescu, cu regizorii de teatru şi operă Alexandru Dabija, Dragoş Galgoţiu, Andrei Şerban, Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Petrika Ionescu, Ana Mărgineanu, Anda Tăbăcaru-Hogea, cu scenografii Doina Levintza, Adriana Grand, Andrei Both, Dragoş Buhagiar, Irina Solomon.

A realizat turnee în Japonia, Germania, Italia, Franţa, Danemarca, Grecia, Elveţia, Israel, Rusia, Egipt, Ungaria, Slovacia, Belgia, Cehia, Spania, China, potrivit www.teatrul-odeon.ro.

Şirul premiilor obţinute a fost deschis în anul 1993, când, la Iaşi, a obţinut Premiul special al juriului pentru debut coregrafic la Festivalul Internaţional "Eurodans". A continuat cu: Premiul I la Concursul naţional "Mihail Jora", Secţiunea Creaţie coregrafică (Bucureşti, 1993); Premiul pentru debut coregrafic de excepţie acordat de Uniunea Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor muzicali din România (1994); Premiul pentru investigarea unor noi modalităţi de expresie artistică la Festivalul Internaţional "EuroDans" (Iaşi, 1996). Au urmat: Premiul de interpretare al Operei Naţionale din Paris la Concursul Internaţional de Balet (1996); Premiul pentru plastica expresiei corporale acordat de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, Secţia Română (1998); "Diploma de onoare" la Festivalul Internaţional One-Man Show, la Moscova (1999); Premiul Special pentru Coregrafie, gala UNITER (2007); Premiul pentru Teatru acordat de Radio Romania Cultural (2015) ş.a.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

În 2004, "în semn de apreciere a întregii activităţi, pentru dăruirea şi talentul interpretativ puse în slujba artei scenice şi a spectacolului", Mazilu Răzvan, solist balet, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de preşedintele României. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Ady Ivaşcu)