Mihai Eminescu, 130 de ani de la moarte: Poetul naţional al românilor, personaj de teatru şi film
Primul film documentar despre Mihai Eminescu a fost realizat în 1914 se numeşte "Eminescu, Veronica, Creangă" şi a fost descoperit la Arhiva Naţională de Filme de bibliofilii Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu.
Filmul are 21 de minute şi a fost realizat în urmă cu peste un secol, de Octav Minar. Documentarul, recuperat şi recondiţionat integral, este creaţia Casei de Filme "Pathé", iar imaginea poartă semnătura lui Victor de Bon, conform site-ului www.filmedocumentare.com.
Dramaturgul Mircea Ştefănescu a scris în 1964 piesa "Eminescu", fiind pusă în scenă de regizorul Sică Alexandrescu. Rolurile principale au fost interpretate de Ion Caramitru (Eminescu) şi Valeria Seciu (Veronica).
În 1966, Cristian Petru Bălan a scris scenariul pentru filmul "Geniu sublim (Eminescu)", care a intrat oficial în portofoliul de scenarii al Centrului Cinematografic Bucureşti, în anul 1967. După ce scriitorul a emigrat în SUA, scenariul nu a mai putut fi fructificat. El a fost publicat la Editura Western Publishing din Chicago, în anul 1996. Copii ale acestui scenariu se găsesc la biblioteca Academiei Române, Biblioteca Universităţii din Bucureşti ş.a.
Regizorul Gheorghe Vitanidis a realizat, în 1972, filmul "Ciprian Porumbescu", în care apare şi Mihai Eminescu. El este prezent chiar din prima parte a filmului, luând parte la serbarea naţională organizată de societatea "România Jună" în 1871, cu prilejul hramului Mănăstirii Putna, pentru a aniversa 400 de ani de la sfinţirea mănăstirii. La eveniment erau prezente personalităţi ale vieţii politice şi culturale din acea vreme - Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Andrei Bârseanu, profesorul Carol Miculi, Ciprian Porumbescu, preotul Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian. Rolul lui Mihai Eminescu este interpretat de actorul Alexandru Repan, cel al lui Ioan Slavici - de Ion Besoiu, cel al lui Ciprian Porumbescu - de Vlad Rădescu.
Filmul "Luceafărul", în regia lui Emil Loteanu, a fost realizat în 1986, în studioul Telefilm-Chişinău, avându-i în rolurile principale pe actorii Svetlana Toma (Veronica Micle) şi Vasile Zubcu (Mihai Eminescu). Coloana sonoră este semnată de compozitorul Eugen Doga. Filmul are ca subiect viaţa şi creaţia poetului naţional, fiind folosite elemente de reportaj, dar şi fragmente din baletul "Luceafărul", montat pe scena Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău.
Regizorul Nicolae Mărgineanu a realizat filmul "Un bulgăre de humă" în anul 1989. Pelicula este singurul lungmetraj care aduce în prim plan prietenia dintre doi titani ai literaturii române: Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Continuând un har moştenit de la strămoşi, Ion Creangă considera că basmele, snoavele şi povestirile sale sunt o simplă sursă de amuzament. Mihai Eminescu îl convinge că deţine un mare talent şi îl îndruma să îşi aştearnă gândurile pe hârtie. În film este redată şi imposibila poveste de dragoste dintre marele poet român şi Veronica Micle, potrivit tvr.ro.
Filmul a fost realizat în anul centenarului morţii lui Mihai Eminescu, a poetei Veronica Micle şi scriitorului Ion Creangă, avându-i în rolurile principale pe actorii Dorel Vişan (Creangă), Adrian Pintea (Eminescu) şi Maria Ploae (Veronica).
"Respectul pe care îl avem în mod firesc faţă de marile personalităţi Ion Creangă şi Mihai Eminescu a devenit, în momentul realizării acestui film extrem de inhibant. Acesta a constituit principalul handicap pe care l-am avut de trecut. Pentru a deveni personaje de film, Eminescu şi Creangă trebuiau să coboare de pe statui, să prindă viaţă împrumutând chipurile unor actori: să vorbească, să se mişte şi să evolueze într-un chip cât mai firesc", spunea regizorul Nicolae Mărgineanu, precizează www.tvr.ro.

Filmul documentar artistic "Cufărul", regizat de Cristian Radu Nema şi Mimis Ravanis a fost lansat în ianuarie 2019, în cadrul unui eveniment de celebrare a Zilei Culturii Naţionale, dedicat caietelor lui Mihai Eminescu, la care au participat academicianul Alexandru Surdu, actorii Dorel Vişan şi Cristian Moţiu, eminescologul Nicolae Georgescu, criticul literar Mircea Coloşenco, actorul Mitică Popescu şi interpreta de jazz Luiza Zan, acompaniată de pianistul Albert Tajti.
Pelicula are ca subiect caietele lui Eminescu. Actorii Ion Caramitru şi Cristian Moţiu îi poartă pe spectatori prin lumea tinereţii eminesciene, unde poetul însoţit de cufărul său cu manuscrise călătoreşte spre Viena, Berlin sau Bucureşti. Filmul a fost realizat cu sprijinul ştiinţific al academicianului Alexandru Surdu, care a studiat mai mulţi ani, împreună cu filosoful Constantin Noica, caietele lui Eminescu, conform site-ului cinemagia.ro.
"Caietele lui Mihai Eminescu reprezintă laboratorul de creaţie a celei mai elevate conştiinţe de cultură pe care a dat-o acest popor şi merită o atenţie deosebită în preocupările culturale actuale. Ideea acestui eseu cinematografic a survenit după răsfoirea manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu la sala de lectură a Bibliotecii Academiei Române. Imaginile paginilor de manuscris mi-au adus aminte de un film văzut recent în cadrul Festivalului de Film de la Cannes. Este vorba despre filmul 'Livre d'images' al cineastului Jean Luc Godart. Modalitatea în care regizorul a încercat să surprindă o lume întreagă în imagini care aparent nu au o legătură explicită mi s-a părut fascinant şi am considerat că s-ar putea face un film despre caietele lui Eminescu, în care să prezentăm publicului această carte a imaginilor şi gândurilor eminesciene", spunea Bianca Beatrice Michi, scenarista filmului, conform cinemagia.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Simona Aruştei)
Sursa foto: cinemaraton.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fii lor, Audifaciu și Avacum Duminica a 4-a după Rusalii Greco-catolice Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Maria Goretti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iulie
Este a 187-a zi a anului 2026. Au mai rămas 178 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 12 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală









