Între 31 mai şi 2 iunie 2019, papa Francisc efectuează o vizită Apostolică în România.

Cu acest prilej, suveranul pontif se va afla la Bucureşti, în data de 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi, pe 1 iunie, respectiv la Blaj, în data de 2 iunie, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis AGERPRES la 25 martie 2019.

Vizita de stat a papei Francisc se desfăşoară la invitaţia preşedintelui României, Klaus Iohannis. Şeful statului român a adresat această invitaţie prima dată în luna mai 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, şi a reînnoit-o prin scrisoarea transmisă Sanctităţii Sale în luna martie 2017.

Invitaţia preşedintelui României a fost completată de cea a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, precum şi de mesajul personal al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pregătirea şi desfăşurarea vizitei Apostolice în cele mai bune condiţii fiind posibilă cu sprijinul tuturor autorităţilor responsabile, atât publice, cât şi religioase, conform sursei citate.

Papa Francisc este al doilea suveran pontif care vine în vizită în ţara noastră, după papa Ioan Paul al II-lea, care a poposit pe aceste meleaguri în mai 1999.

La 30 mai 2019, Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic monede din aur şi alamă pentru colecţionare şi pune în circulaţie o monedă din alamă, cu tema Vizita Apostolică a Sanctităţii Sale Papa Francisc în România.

Începând cu data de 31 mai 2019, este introdusă în circulaţie emisiunea de mărci poştale "România-Vatican 2019. Vizita Apostolică a Papei Francisc în România". Potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, emisiunea de mărci poştale este realizată de Romfilatelia, în parteneriat cu Oficiul Poştal al Statului Vatican.

Vizita Papei Francisc se desfăşoară sub motto-ul "Să mergem împreună!".

* * *

România şi Sfântul Scaun au stabilit relaţii diplomatice în anul 1920, potrivit site-ului Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta. Astfel, la 1 iunie în acel an, a fost înfiinţată Legaţia României pe lângă Sfântul Scaun, titular al acesteia fiind Dimitrie C. Pennescu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Relaţiile diplomatice ale României interbelice cu Sfântul Scaun au cunoscut o evoluţie semnificativă prin contribuţia unor profesionişti ce au activat la Legaţia de la Roma: Dimitrie Pennescu, Caius Brediceanu, Nicolae Petrescu-Comnen. Activitatea lor va duce, între alte realizări, la semnarea Concordatului între România şi Sfântul Scaun, la 10 mai 1927.

Primele tratative purtate de statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început, la solicitarea Vaticanului, în anul 1920, notează www.mae.ro. La 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului s-a semnat Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, în care se stipula că religia catolică "se va practica şi exercita liber şi în public în toată România", se arată în volumul "Politica externă a României: Dicţionar cronologic" (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986). Astfel, documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantându-se credincioşilor acesteia exprimarea libertăţii religioase, aşa cum fusese recunoscută, în Constituţia din 1923, pentru ortodocşi şi greco-catolici.

Reprezentanţa României la Vatican a fost ridicată la rangul de ambasadă la 22 decembrie 1938, pentru ca în 1940 să revină la statutul de legaţie.

După cea de-a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. La începutul anului 1946, nunţiul papal, monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat "persona non grata". Ulterior, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat "reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română" a greco-catolicilor, act faţă de care Vaticanul a protestat.

La 7 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul au fost întrerupte.

Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a fost recunoscută oficial.

După evenimentele din decembrie 1989, la 15 mai 1990, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice ale Sfântului Scaun cu noua Românie democratică au fost restabilite.

La 28 noiembrie 1990, a fost numit nunţiul apostolic la Bucureşti, iar la 5 noiembrie 1992 şi-a deschis din nou porţile Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică).

Primul ambasador al ţării noastre pe lângă Sfântul Scaun şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993, se arată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Începând din ianuarie 1998, în România s-a revenit la vechea tradiţie prin care nunţiul apostolic la Bucureşti deţine şi poziţia de decan al Corpului Diplomatic.

În prezent, nunţiu apostolic în România este monseniorul Miguel Maury Buendia, decan al Corpului Diplomatic, iar ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun este Liviu-Petru Zăpîrţan.

La 30 aprilie 2015, oficiali ai Sfântului Scaun au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, "în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state, pentru promovarea constantă a dialogului interconfesional, precum şi pentru sprijinul acordat comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării". AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Andreea Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)