ROMÂNI CELEBRI: Petrache Poenaru, pedagog şi inginer, inventator al tocului cu rezervor pentru scris
![Imagine din galeria Agerpres](https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/6889018.jpg)
Inginer, matematician, inventator şi pedagog, Petrache Poenaru s-a născut la 10 ianuarie 1799, în localitatea Beneşti, judeţul Vâlcea, potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române/1866-2003'' (Editura Enciclopedică/ Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Copil precoce, Petrache Poenaru a arătat o inteligenţă vie şi o curiozitate puternică. A fost trimis la vârsta de cinci ani, la o rudă, pentru a-şi începe educaţia. Presiunea făcută de dascălul grec pentru a învăţa limba elenă şi-a pus amprenta asupra sănătăţii sale. A fost luat de acolo şi trimis în 1809, la unchiul său, inginerul Iordache I. Otetelişanu, care a avut un efect puternic şi constructiv asupra vieţii sale. În 1812 a fost primit ca bursier la şcoala ce funcţiona în clădirea fostei mănăstiri Obedeanu din Craiova. Şi-a terminat cursurile în anul 1816, potrivit volumului ''Petrache Poenaru ctitor al învăţământului în ţara noastră 1799-1875'' (George Potra, Editura Ştiinţifică, 1963).
Având cunoştinţe suficiente, el a intrat copist în cancelaria din Craiova a Episcopiei Râmnicului. Galaction (1813-1824), episcopul Râmnicului, apreciind inteligenţa şi dorinţa de învăţătură ale acestuia, l-a adus la Bucureşti şi l-a prezentat mitropolitului Dionisie Lupu, care era şi efor al şcolilor. În acest context, a fost primit la şcoala domnească de la Sf. Sava (1819), unde l-a avut ca dascăl pe Gheorghe Lazăr, întemeietorul şcolii în limba română. Pentru o scurtă perioadă de timp, Petrache Poenaru a fost profesor la Sf. Sava unde a predat limba greacă la clasa a III-a.
A participat la Revoluţia din 1821, ca secretar al lui Tudor Vladimirescu şi om de legătură între acesta şi Gheorghe Lazăr. Aflat la Braşov, cu o misiune încredinţată de Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru a aflat de uciderea acestuia, fapt care l-a determinat să meargă la Sibiu. De acolo, cu ajutorul rudelor sale şi mai ales, cu ajutorul bănesc al unchiului său Iordache Otetelişanu, a ajuns la Viena. Aici a urmat cursurile Academiei Universităţii (psihologie, algebră în limba latină, filosofie, învaţă caligrafia şi ortografia germană şi latină, 1822-1824). Învaţă limbile italiană şi franceză într-o şcoală particulară.
La începutul anului 1825, Petrache Poenaru era student la Şcoala Politehnică din Viena, iar în vara anului următor pleacă la Paris, unde a urmat cursuri de inginerie topografică, mineralogie, geologie, chimie, fizică şi matematică la Şcoala Politehnică de acolo. Alături de profesorul său locotenent colonelul L. Puissant şi de colegii săi, Petrache Poenaru a luat parte la realizarea unei hărţi generale a Franţei, fapt care i-a adus un certificat despre munca depusă.
Având foarte mult de scris şi pentru că purta mereu la el sticluţa cu cerneală, Petrache Poenaru a simţit că trebuie să facă ceva în privinţa aceasta. Astfel, în mai 1827, i-a fost acordat un brevet potrivit căruia invenţia sa constă dintr-un ''condei portăreţ, fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală'', precursorul stiloului de astăzi.
Începând cu sfârşitul anului 1829 şi până la sfârşitul anului 1831, Petrache Poenaru a făcut călătorii de studii, observând şi lucrând în marile uzine metalurgice şi fabricile de textile din Franţa, şi s-a specializat în industriile miniere şi metalurgice în Marea Britanie.
Imediat după întoarcerea în ţară, a fost numit profesor de fizică şi geometrie, dar şi director al Colegiului ''Sf. Sava'' (1832). Nicolae Iorga sublinia, mai târziu, că Petrache Poenaru s-a întors din străinătate ''cu o perfectă orientare culturală, cu aplecări apusene, dar şi cu neclintita hotărâre de a păstra învăţământului un caracter absolut românesc, după tradiţia neuitatului dascăl ardelean'' potrivit lucrării ''Petrache Poenaru ctitor al învăţământului în ţara noastră 1799-1875'' (George Potra, Editura Ştiinţifică, 1963)
A fost inspector şi director al Eforiei Şcoalelor Naţionale (1832-1848), calitate în care a avut o reală contribuţie la organizarea învăţământului naţional de la oraşe şi sate (a susţinut înfiinţarea de şcoli primare în care să se predea după metoda lancasteriană); a redactat un nou regulament al şcolilor - cea dintâi încercare de organizare a învăţământului din Ţara Românească, conform lucrării ''Membrii Academiei Române/1866-2003'' (Editura Enciclopedică/ Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Petrache Poenaru a mai fost însărcinat cu alte funcţii administrative pe care le-a îndeplinit paralel cu aceea din cadrul Eforiei: şef de masă la Marea Postelnicie, atunci Ministerul de Externe al ţării (1836-1848), director la Logofeţia treburilor bisericeşti (1843-1848), cap de secţie la Secretariatul Statului (1850-1854), membru în Comisia Tehnică a Lucrărilor Publice (1850-1859). A fost numit la Logofeţia Dreptăţii ''pentru lucrarea hârtiilor în limba franceză'' (ianuarie-martie 1854). A trecut, apoi, la Comisia Documentală ''pentru regularea şi înscrierea documentelor mănăstireşti'' (3 martie 1854-31 octombrie 1855). A fost adus din nou cap de secţie la Ministerul Trebilor Dinafară, unde a fost numit director (15 februarie 1856-10 iulie 1858).
Între plecarea lui Barbu Ştirbei şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ţara a fost condusă de Alexandru Ghica, fostul domnitor, în calitate de caimacam şi de ''căimăcămia de trei''. La 14 septembrie 1856, Petrache Poenaru a fost numit membru (judecător) la Curtea Apelativă de Comerţ.
A desfăşurat o intensă activitate culturală: a contribuit la înfiinţarea Societăţii Filarmonice (1833) şi la deschiderea şcolii dramatice din Bucureşti; a iniţiat crearea Societăţii Agronomice şi a Şcolii de Agricultură de la Pantelimon; s-a numărat printre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti.
S-a remarcat ca un publicist activ: a editat, împreună cu Florian Aaron şi Simion Marcovici, foaia ''Muzeului Naţional'' (1836-1838), a scos cea dintâi publicaţie gratuită şi oficială destinată mediului rural - ''Învăţătorul Satului'' (1843), a colaborat la presa vremii (''Curierul Românesc'', ''Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură'', ''Gazeta Teatrului Naţional'', ''Muzeul Naţional'', ''Trompeta Carpaţilor'', ''Vestitorul Românesc''), în care a publicat discursuri privitoare la însemnătatea învăţământului în limba română, sfaturi pentru lucrarea pământului, reunite ulterior sub titlul ''Învăţături pentru prăsirea duzilor şi creşterea gândacilor de mătasă adunate şi întocmite pe clima Ţării Româneşti'' (1849), dar şi proză de factură didactică (''Bogăţia muncitorului sau tainele lui Moş Stan'', ''Datoriile preotului'', ''Despre şcoalele normale'', ''Lenevirea'' ş.a.), conform volumului amintit mai sus.
A întocmit manuale şcolare, contribuind la formarea terminologiei matematice în limba română; a publicat cele dintâi manuale de geometrie şi de algebră (''Elemente de geometrie'' după Legendre, 1837; ''Elemente de algebră'' după Appeltauer, 1841); împreună cu Florian Aaron şi G. Hill, a întocmit un ''Vocabular franţezo-românesc'' (2 vol., 1840-1841).
A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Paris, membru de onoare al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român.
În şedinţa din 10 septembrie 1870, Petrache Poenaru a fost ales membru titular al Societăţii Academice Române. August Treboniu Laurian, preşedintele înaltului for de cultură, i-a comunicat în scris alegerea: ''Societatea Academică Română, luând în consideraţiune meritele voastre literarie şi scientifice, precum şi însemnatele serviţie ce a-ţi adus Instrucţiunii publice, şi prin aceasta a întregei naţiuni române a crezut de a sa datorie a ilustra această Societate prin numirea domniei voastre şi în şedinţa din 10 septembrie curent v-a ales de membru actual al Societăţii Academice Române'', notează lucrarea ''Petrache Poenaru ctitor al învăţământului în ţara noastră 1799-1875'' (George Potra, Editura Ştiinţifică, 1963).
A fost căsătorit cu Caliopi Hrisoscoleu şi a avut trei fete: Smaranda, Elena şi Caliopi. Cele din urmă au murit de mici, iar Smaranda s-a îmbolnăvit şi ea de tânără, murind după ce a dat naştere unei fetiţe, Maria (1866-1946).
Vlăguit de muncă, de agitaţia vieţii, care pentru el începuse la cinci ani, de necazurile cu familia sa în ultima parte a vieţii, Petrache Poenaru a murit la 2 octombrie 1875, la Bucureşti, fiind înmormântat la cimitirul Bellu. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Creatorul de modă Alexander McQueen
Alexander McQueen s-a născut la 17 martie 1969, la Londra. A fost un designer britanic cunoscut pentru hainele sale inovatoare, show-urile șocante de pe podium și o croitorie precisă. A crescut în East End, fiind cel mai mic dintre cei șase copii ai unui tată, șofer de taxi, și a unei mame, care era profesoară de studii sociale și genealog. La vârs
DOCUMENTAR: 35 de ani de la eliberarea din închisoare a lui Nelson Mandela (11 februarie)
Eliberarea lui Nelson Mandela din închisoare la 11 februarie 1990, după 27 de ani de detenție, a fost cel mai reprezentativ moment al sfârșitului apartheidului în Africa de Sud. Eroul luptei anti-apartheid Nelson Mandela a fost arestat în 1962 și condamnat în 1964 pentru sabotaj și complot împotriva statului ca lider al aripii înarma
11 februarie - Ziua internațională a fetelor și femeilor cu activități în domeniul științei (ONU)
Ziua internațională a fetelor și femeilor cu activități în domeniul științei se marchează la 11 februarie în întreaga lume. Tema din 2025 este 'Building a Future for Women in Science' ('Construirea unui viitor pentru femei în știință'), conform www.un.org. Anul 2025 march
11 februarie - Ziua siguranței pe internet
La 11 februarie 2025 este marcată la nivel mondial Ziua siguranței pe internet, potrivit https://www.saferinternetday.org/. În 2025, Ziua siguranței pe internet este organizată prin manifestări dedicate sub cupola tematică ''Împreună pentru un inter
11 februarie - Ziua europeană a numărului unic de urgență 112
La 11 februarie este sărbătorită anual Ziua europeană a numărului unic de urgență 112. Stabilită în 2009 și dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la numărul european de urgență 112, aceasta este o zi de recunoaștere a activității tuturor celor care contribuie la lanțul de servicii de urgență european, după cum indică site-ul
CITATUL ZILEI
'Când ar fi să-ți fie urât, adu-ți aminte că ce trece e viața ta, și gustă măcar acest gând ' - N. Iorga (Cugetări, Ed. Albatros, 1972)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 februarie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Vlasie, episcopul Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa Greco-catolice Sf. m. Vlasie; Prima apariție a Sf. Fecioare Maria la Lourdes în 1858 Romano-catolice Sf. Fc. Maria de la Lourdes Sfântul Sfințit Muc
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 februarie
Este a 42-a zi a anului 2025. Au mai rămas 323 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 17 h 39 m. Luna apune la 07 h 05 m și răsare la 16 h 22 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Interimatul funcției prezidențiale (procedură)
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat, la 10 februarie 2025, demisia din funcția de președinte al României. El a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie. Klaus Ioha
Suspendarea și demiterea președintelui României (procedură)
Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților se reunesc la 10 februarie 2025, începând cu ora 13:30. Birourile permanente reunite ar urma să ia o decizie în privința cererii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat, la 5 februarie, că a redepus, pentru a treia oară,
Sesiune plenară a Parlamentului European în perioada 10-13 februarie 2025
Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 10-13 februarie 2025. Pe agenda vor fi supuse dezbaterilor și votului subiecte precum raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), sprijinul UE pentru Ucraina, Programul de lucru al Comisiei pe 2025, viitoarea strategie a UE pentru Orientul Mijlociu, situația actuală a relați
FRAGMENT DE ISTORIE: 85 de ani de la debutul seriei animate 'Tom și Jerry' (10 februarie)
La 10 februarie 1940, a avut loc debutul în cinematografie al îndrăgitelor personaje animate Tom și Jerry, în scurtmetrajul de 9 minute 'Puss Gets the Boot', arată www.imdb.com. Creatorii celor două personaje și realizatorii peliculei au fost William Hanna și Joseph Barbera. Producătorul peliculei a
10 februarie - Ziua internațională a leopardului arab (ONU)
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 10 februarie drept Ziua internațională a leopardului arab, în Rezoluția 77/295, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la leopardul arab, se menționează pe site-ul https://www.un.org/. Leopardul arab este clasificat pe Lista Roșie a IUC
CITATUL ZILEI
'Cea mai bună filozofie e cea care muncește tăcută un colț de ogor' - N. Iorga (Cugetări, Ed. Albatros, 1972)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 februarie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina Greco-catolice Sf. m. Haralambie; Sf. Scolastica Romano-catolice Sf. Scolastica, fc. Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua