O PERSONALITATE PE ZI: Poetul Mihai Eminescu
Poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu, s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. După înscrierea, în 1860, la Liceul german din Cernăuţi, în 1863 s-a retras ca ''privatist'' (elev particular), nesuportând disciplina şcolară. În 1864 a fost copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.
După moartea acestuia, a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale. A ajuns apoi la Bucureşti, urmând trupele de teatru Tardini-Vlădicescu. Devine copist şi sufleur în trupele lui Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), participând la turnee în întreaga ţară, apoi ajunge la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde este angajat ca sufleur.
În toamna anului 1869 a plecat la Viena, unde până în 1872 a fost ''student extraordinar'' la Facultatea de Filosofie, neavând dreptul să se prezinte la examene din cauza studiilor incomplete. Audiază cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe (matematică, anatomie, fizică, astronomie etc.). Aici face parte din societatea literar-socială ''România'' şi cea literar-ştiinţifică ''România jună'' şi îl cunoaşte pe Ioan Slavici, pe atunci student la Drept, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2002).
Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia ''La mormântul lui Aron Pumnul'', pe care a semnat-o M. Eminovici. Închinată memoriei profesorului său, poezia a apărut în broşura scoasă la moartea acestuia (12/24 ianuarie 1866, la Cernăuţi), intitulată ''Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul''.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Teiul lui Eminescu din Parcul Copou, Iaşi, 2018
În acelaşi an a început colaborarea la revista ''Familia'', din Pesta, a lui Iosif Vulcan, care are meritul de a-l fi descoperit pe viitorul mare poet. Adevăratul debut în poezie a avut loc la 25 februarie 1866, la vârsta de 16 ani, în nr. 6/1866 (25 febr.-9 mart.) al revistei, când directorul acesteia i-a publicat prima poezie, ''De-aş avea..'', semnată pentru întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan, din Eminovici în Eminescu). Începând cu 1866 şi până în primăvara anului 1883, această primă poezie a fost urmată de încă 18, printre care: ''O călărire în zori'', ''Din străinătate'' ,''La Bucovina'', ''Misterele nopţii'', ''Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie'', ''La Heliade'', ''La o artistă'', ''Amorul unei marmure'', ''Junii corupţi'', ''Pe lângă plopii fără soţ..'', ''Şi dacă...'', ''Din noaptea...''. După apropierea de societatea literară ''Junimea'', în care creaţiile sale sunt primite cu entuziasm, în 1870 începe să colaboreze la revista ieşeană ''Convorbiri literare'', unde publică mai întâi poezia ''Venere şi Madonă'' (15 apr. 1870), poemul ''Epigonii'', povestea ''Făt Frumos din lacrimă''. Continuă în 1871, cu poeziile ''Mortua est'', ''Înger de pază'' şi ''Noaptea''.
Stabilit la Iaşi, începe să frecventeze şedinţele junimiştilor, unde îşi citeşte lucrările. Diversitatea, profunzimea şi expresia artistică a liricii eminesciene sunt remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al ''Junimii'', care se va servi de poezia noului poet pentru a argumenta definirea ''direcţiei noi'' în literatura românească, după perioada paşoptistă. Tot în 1871 au mai apărut în revista societăţii poemul ''Egipetul'', nuvela ''Sărmanul Dionis'', poeziile ''Înger şi demon'' şi ''Floare albastră''.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei "Mihai Eminescu, reper al spiritualităţii române", găzduită de Biblioteca Academiei Române, 2018
Intrarea sa în publicistică a avut loc în 1870, tot în ''Familia'', cu articolul ''Repertoriul nostru teatral'', o examinare critică a producţiei româneşti teatrale. Îndemnat de Titu Maiorescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice pe atunci, să-şi completeze studiile, urmează, între anii 1872-1874, la Universitatea din Berlin, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrită şi mitologie comparată, geografie, etnografie, istoria ştiinţei ş.a., fără a le încheia însă. Reîntors la Iaşi, lucrează ca director al Bibliotecii Centrale (1874), profesor la Institutul Academic şi ca revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui (1875-1876), perioadă în care l-a cunoscut pe Ion Creangă, cu care a legat o mare prietenie. Tot la Iaşi a cunoscut-o şi pe Veronica Micle, care i-a rămas alături până la sfârşitul vieţii, conform "Dicţionarului scriitorilor români".
Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO - Casa memorială "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti
Importantă rămâne activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu. După ce în 1876 a fost redactor-administrativ la ''Curierul de Iaşi'', apoi îşi va schimba statutul în acela de ziarist profesionist. Continuă colaborarea la importante reviste, ajungând la Bucureşti, unde devine, la sfârşitul lui octombrie 1877, redactor la ziarul ''Timpul'', organul de presă al Partidului Conservator. Aici a lucrat, timp de aproape şapte ani, alături de I. Slavici şi de I.L. Caragiale, cu care avea să alcătuiască un trio critic de temut în presa de atunci, prin articolele de atitudine, de analiză a vieţii politice. În 1880 devine redactor-şef al ziarului. În paginile acestuia a publicat peste 300 de articole referitoare la problemele vieţii contemporane.
Ca o recunoaştere a activităţii sale publicistice, în 1883 a fost ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 febr.), condusă de B.P. Haşdeu. În paralel, a continuat colaborarea la ''Convorbiri literare'', printre poeziile care i-au mai apărut aici numărându-se şi ''Departe sunt de tine'', ''Povestea codrului'', ''Singurătate'', ''Împărat şi proletar'' (1874), ''O rămâi'', ''Revedere'', primele patru ''Scrisori'' (1881), ''Scrisoarea V'' fiind publicată postum (1890), ''Sara pe deal'', ''La steaua'' ş.a. În 1883 apărea, în ''Almanahul Societăţii economice social-literare 'România jună' din Viena'', poemul ''Luceafărul'', reprodus apoi şi în paginile ''Convorbirilor literare''.
Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES FOTO - Casa cărturarului Aron Pumnul din Cernăuţi, unde a locuit marele Mihai Eminescu
O primă culegere din opera poetică eminesciană şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui M. Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883. Volumul ''Poesii'' a fost tipărit de Editura Librăriei, Socecu&Comp - Bucureşti, într-o frumoasă ţinută grafică, cu un portret al poetului şi cu o scurtă prefaţă a lui Titu Maiorescu, cel care a îngrijit această primă ediţie a poeziilor eminesciene.
Cartea cuprinde 307 pagini şi este singurul volum de poezii publicat în timpul vieţii marelui poet, alte două ediţii fiind publicate în 1885 şi în 1888. Cartea a fost tipărită în lipsa autorului din ţară, acesta fiind internat într-un sanatoriu în Germania. Volumul cuprinde 61 de poezii, plus trei variante la ''Mai am un singur dor''. Cele 17 poezii inedite, apărute alături de unele din poeziile publicate în revistele ''Convorbiri literare'' şi în ''Familia'', sunt: ''Glossă'', ''Odă'', ''Iubind în taină...'', ''Trecut-au anii...'', ''Veneţia'', ''Se bate miezul nopţii...'', ''Cu mâne zilele-ţi adaugi'', ''Peste vârfuri'', ''Somnoroase păsărele'', ''De-or trece anii...'', ''Lasă-ţi lumea...'', ''Te duci...'', ''Din valurile vremii...'', ''Ce te legeni...'', ''La mijloc de codru...'', ''Mai am un singur dor'', ''Criticilor mei''. În privinţa acurateţei textului, editorul acestei prime culegeri de poezii ale poetului a operat şi ''retuşări'' în texte, observate de-abia la publicarea ediţiei monumentale ''Eminescu'' a lui Perpessicius (1939-1963).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO - Manuscrise ale poetului Mihai Eminescu aflate în patrimoniul Bibliotecii Naţionale, expuse în foaierul Ateneului Român, 2015
Mihai Eminescu a publicat şi proză: nuvela fantastică ''Sărmanul Dionis'', povestirea ''Cezara'', schiţa ''La aniversară''.
La 28 octombrie 1948, a devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Române, în semn de preţuire pentru valoroasa moştenire culturală pe care ne-a lăsat-o. În volumul său ''Eminescu - cultură şi creaţie'', Zoe Dumitrescu-Buşulenga spunea: ''Ca o stea fixă, opera eminesciană luminează acum întregul cer al naţiei dându-i glorioasele ei raze, arătând participarea ei la algoritmurile geniilor universale''.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Ceas din aur cu 3 capace, marca Breguet, dăruit poetului Mihai Eminescu de către tatal său, Gheorghe Eminovici, şi inelul sigilar din aur al poetului Mihai Eminescu, expuse în Casa Memorială "Vasile Pogor" din municipiul Iaşi, 2014
În ianuarie 2005, aniversarea a 155 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu a coincis cu apariţia, după zeci de ani de încercări şi eforturi, a primului volum al manuscriselor eminesciene, ediţie facsimilată apărută sub egida Academiei Române, volum coordonat de Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. La 15 ianuarie 2006 au fost lansate volumele II-VI din această ediţie, iar în 2008, la aniversarea a 158 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, a avut loc lansarea a încă 12 volume din seria manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, care se adăugau celor şapte apărute din 2005 până la acea dată.
Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO - Interior din Casa Memorială "Mihai Eminescu", Ipoteşti, judeţul Botoşani, 2014
Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu, la umbra unui tei. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Summitul NATO din 2026 are loc la Ankara, în zilele de 7-8 iulie, având pe agendă teme precum investițiile în apărare, industria apărării sau sprijinul pentru Ucraina. 'Sarcina noastră este clară: transformarea angajamentelor aliate în rezultate concrete. Investiții sporite, producție industrială și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate a
7 iulie - Ziua mondială a ciocolatei
Ziua mondială a ciocolatei a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 și de atunci a devenit o sărbătoare populară pentru iubitorii de ciocolată din întreaga lume. Se crede că 7 iulie a fost ziua în care ciocolata a fost adusă pentru prima dată în Europa în anul 1550, deși există unele dezbateri cu privire la data exactă, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Chiriachi; Sf. Cuv. Toma din Maleon; Sf. Mc. Evanghel Greco-catolice Sf. cuv. Toma; Sf. cuv. Acachie; Sf. m. Chiriachi Romano-catolice Fer. Benedict al XI-lea, pp. Sfânta Mare Muceniță Chiriachi este pomenită în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 iulie
Este a 188-a zi a anului 2026. Au mai rămas 177 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 09 m și apune la 13 h 15 m. Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Sylvester Stallone împlinește 80 de ani (6 iulie)
Sylvester Stallone, cu o constituție atletică și părul brunet, este actor, scenarist, regizor și producător american, iar fanii din întreaga lume se adună să vadă filmele lui de peste 40 de ani, ceea ce-l face să fie una dintre cele mai mari atracții de box office de la Hollywood. S-a născut pe 6 iulie 1946, în cartierul neobișnuit Hell's Kitch
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fii lor, Audifaciu și Avacum Duminica a 4-a după Rusalii Greco-catolice Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Maria Goretti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iulie
Este a 187-a zi a anului 2026. Au mai rămas 178 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 12 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e