Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Franței, Impasse Ronsin 8, apoi la numărul 11, a cucerit scena sculpturii mondiale.

Formele organice ale operelor sale, reduse la esența lor, l-au consfințit ca pe un pionier al sculpturii abstracte la începutul secolului trecut. Încercarea permanentă a lui Brâncuși a de căuta idealul artistic este reflectată în variantele diverse ale unor motive centrale din lucrările sale, precum și în folosirea diferitelor materiale și suprafețe în cadrul acestui demers, menționează https://www.smb.museum. El a utilizat într-un mod spectaculos piedestalul, lumina, mișcarea, precum și fotografia sau filmul, pentru a-și pune în scenă sculpturile.

Începând din 1916 și până la moartea sa, Brâncuși a lucrat în diferite ateliere, la început în Impasse Ronsin 8, apoi la numărul 11, în arondismentul 15 al Parisului.

A folosit la început două, apoi trei studiouri, demolând pereții pentru configurarea primelor două camere în care și-a expus opera. În perioada 1936-1941, a mai adăugat alte două zone adiacente, pe care le-a folosit pentru lucrările aflate în dezvoltare și pentru instrumentele și masa de lucru, mai indică https://www.centrepompidou.fr/.

Marele sculptor a considerat relația dintre sculpturi și spațiul pe care îl ocupă de o importanță crucială. În anii 1910, dispunerea sculpturilor în imediata apropiere a studioului a indicat o relație spațială apropiată, a creat ulterior noi opere pe care le-a expus în interiorul atelierului și pe care le-a denumit grupuri mobile, arătând importanța conexiunilor între lucrări și multiplele posibilități de mișcare liberă în cadrul grupului.

În anii 1920, studioul său a devenit un spațiu de expoziție a lucrărilor sale, o operă de artă în sine. Experiența oferită de acesta, respectiv aceea de a privi din interior fiecare sculptură, i-a permis lui Brâncuși să revizuiască pozițiile lor permanent, pentru a obține unitatea pe care artistul o percepea ca fiind cea mai relevantă.

La finalul vieții, a lăsat munca titanică dedicată sculpturilor pentru a se concentra exclusiv asupra relației acestora din studio. Această relație de proximitate a devenit atât de importantă, încât marele artist nu a mai dorit să expună.

Din 1952, Brâncuși avea și cetățenia franceză. În 1956, a lăsat moștenire întregul său studio (operele complete, machetele, mobila, ustensilele, biblioteca, fotografiile) statului francez, dar sub condiția reconstruirii studioului exact așa cum s-a regăsit la moartea sa. După o reconstrucție parțială inițială în 1962, în cadrul colecției muzeale de la Palatul Tokyo, replica sa exactă a fost realizată în 1977, vis-a-vis de Centrul Pompidou. Fiind inundată în 1990, a fost închisă publicului, iar în 1997, au început lucrările de reconstrucție ale atelierului.

Actualul plan de reconstrucție, derulat sub coordonarea arhitectului Renzo Piano, este configurat ca un spațiu muzeal care include studioul. Problema cu care s-a confruntat arhitectul s-a regăsit în transpunerea conceptului de acces liber pentru publicul larg, dar cu respectarea dorinței artistului. Renzo Piano nu a încercat să refacă intimitatea atelierului din Impasse Ronsin, dar a păstrat conceptul de spațiu protejat, unde vizitatorii sunt izolați de stradă și de piață printr-o grădină închisă, din care o parte a atelierului poate fi observată printr-un zid de sticlă. Pe durata lucrărilor de restaurare, toate operele prezente în Atelierul Brâncuși au fost mutate în muzeu și în anexele sale.

Clădirea, care este în prezent redenumită Pavilionul Brâncuși, găzduiește expoziții temporare. Până la redeschiderea sa în 2030, va fi reproiectată ca un centru de cercetare și resurse pentru Centrul Pompidou, găzduind Biblioteca Kandinsky și Departamentul de Arhive.

În 2024, în perioada 27 martie - 1 iulie, Muzeul de Artă Modernă din cadrul Centrului Pompidou din Paris a găzduit, sub înaltul patronaj al președintelui Franței, Emmanuel Macron, expoziția de mare anvergură cu peste 400 de piese dedicată operei părintelui sculpturii moderne, Constantin Brâncuși.

Centrul Pompidou din Paris, în cadrul Muzeului Național de Artă Modernă, este cea mai reprezentativă instituție muzeală la nivel internațional în ceea ce privește opera lui Constantin Brâncuși, dar nu este singura. Numele marelui sculptor român se regăsește prin operele sale în muzee reprezentative de pe întreg mapamondul.

H' ART Museum din Amsterdam (Țările de Jos)
''Brancusi, The Birth of Modern Sculpture'' a fost titlul marii expoziții cu prezentarea a peste 30 de opere sculpturale reprezentative, dar și filme, fotografii, organizată ca un eveniment unic de H' ART Museum din Amsterdam în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris, în perioada 20 septembrie 2025 - 18 ianuarie 2026. A fost prima expoziție solo a operei lui Brâncuși în orașul olandez și cea de-a doua găzduită pe teritoriul Țărilor de Jos, după cea retrospectivă de la Haga din anul 1970.

Ely House de la Thaddaeus Ropac London (Marea Britanie)
Prima expoziție temporară britanică dedicată fotografiilor realizate timp de două decenii de marele sculptor de la Hobița, intitulată ''Photographs'', și singura expoziție solo de la Londra după cea din 2004 de la Tate Modern, a fost organizată la Ely House, în perioada ianuarie - 21 martie 2026, indică https://ropac.net/.

Pentru marcarea împlinirii celor 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român, Thaddaeus Ropac London s-a implicat în acest an în promovarea unui program instituțional la nivel mondial, respectiv ''Brancusi, The Birth of Modern Sculpture'' la H'ART Museum din Amsterdam și ''Constantin Brancusi'' la Neue Nationalgalerie, din Berlin, ambele organizate în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris.

Staatiche Museen zu Berlin (Germania)
În colaborare cu Centrul Pompidou din Paris, Secțiunea Neue Nationalgalerie a muzeului din Berlin a oferit publicului larg, începând din 20 martie și până la 9 august, prima expoziție majoră de pe teritoriul Germaniei în 50 de ani dedicată excepționalei opere a lui Constantin Brâncuși. Sunt expuse într-un cadru extraordinar peste 150 de sculpturi, fotografii, desene, filme și materiale de arhivă de la Centrul Pompidou, foarte puțin cunoscute publicului, dar și din alte colecții private internaționale. Pe lângă opere reprezentative ale sale precum ''Sărutul'', ''Pasăre în Spațiu'', ''Muza adormită'' și ''Coloana Infinitului'', expoziția include și o reconstrucție parțială a legendarului studio al lui Brâncuși, expus în afara Parisului pentru prima dată de la preluarea sa cu titlu de moștenire de către statul francez în 1957, potrivit https://www.smb.museum.

Solomon R. Guggenheim Museum (New York, SUA)
Muzeul din New York a început să colecționeze piese ale operei lui Brâncuși la jumătatea anilor 1950, sub conducerea celui de-al doilea director, James Johnson Sweeney. În anul 1955, muzeul a găzduit prima expoziție majoră dedicată lui Brâncuși, iar în perioada 17 martie 2017 - 8 februarie 2021, cu aportul Institutului Cultural Român de la New York, a expus o bogată colecție a operei artistului în spațiul dedicat colecțiilor permanente, notează site-ul https://www.guggenheim.org/.

National Gallery of Art din Washington DC (SUA)
La 15 februarie 2026, pentru marcarea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, National Gallery of Art din Washington DC a găzduit un tur dedicat de vizionare, intitulat ''Brâncuși at the National Gallery of Art - Breaking the Rules in Modern Art''.

Philadelphia Museum of Art (Philadelphia, SUA)
Muzeul de Artă din Philadelphia găzduiește cea mai amplă colecție de sculpturi a lui Constantin Brâncuși din Statele Unite ale Americii, printre acestea numărându-se opere importante precum ''Pasăre în Spațiu'' (1924), ''Sărutul'' (1916), ''Pasăre în Spațiu (Pasăre Galbenă)'' (1923-1924), ''Domnișoara Pogany III'' (1931), potrivit https://www.wsj.com/.

Începând din anul 1967, Muzeul din Philadelphia a început să colecționeze piese aparținând operei lui Brâncuși, iar doi ani mai târziu, în 1969, a organizat marea expoziție dedicată sculptorului român și intitulată ''Constantin Brancusi, 1876-1957, A Retrospective Exhibition'', indică https://www.philamuseum.org/. Ulterior, au fost organizate expoziții temporare dedicate maestrului.

La 22 martie 1980 - 18 mai 1980, Muzeul din Philadelphia a găzduit, în galeriile Stieglitz Center Gallery și Arensberg Gallery, expoziția ''Brancusi as Photographer'', care a reunit 73 de fotografii de la Centrul Pompidou din Paris, potrivit https://www.philamuseum.org/.

Museum of Modern Art (New York, SUA)
''Brâncuși: Artistul și Studioul său'' este tema expoziției care va fi găzduită de Muzeul de Artă Modernă din New York în perioada 25 octombrie 2026 - 27 februarie 2027. Expoziția, care va acoperi întreg etajul șase al muzeului, va oferi vizitatorilor săi posibilitatea de a vedea sculpturi rare ale lui Brâncuși, alături de elemente de mobilier lucrate manual și fotografii, filme, ustensile cu care a lucrat marele artist, dar și materiale de arhivă de la Atelierul Brâncuși din Centrul Pompidou.

Și în perioada 22 iulie 2018-15 iunie 2019, Muzeul de Artă Modernă din New York a găzduit, la etajul doi al clădirii, expoziția ''Constantin Brancusi Sculpture'', oferind publicului larg posibilitatea să admire 11 dintre sculpturile marelui artist român care au fost expuse împreună pentru prima dată, alături de schițe, fotografii și filme. Au fost, de asemenea, expuse materiale de arhivă care au scos la iveală relațiile marelui sculptor român cu prietenii, cu cei care-l susțineau, inclusiv cu muzeul, toate acestea expunând portretul artistului a cărui abordare inovatoare a schimbat cursul ulterior al artei, potrivit https://www.moma.org/.

Opera marelui sculptor român continuă să prezinte un interes sporit pentru publicul larg, fiind inclusă în expozițiile marilor muzee ale lumii sau chiar în licitații de artă specializate. Vânzarea la licitație a sculpturii ''Danaida'' (1913), un cap de bronz și marmură sculptată, care face trimitere la sculptura egipteană și la statuetele specifice Asiei de Est, piesă deținută de magnatul media S. I. Newhouse, a fost vândută, la 18 mai 2026, de Casa de licitații Christie's, pentru suma de 93 de milioane de dolari, un record privind operele vândute la licitație ale sculptorului român, ajungând cu toate taxele incluse la suma de 107,6 milioane de dolari, conform https://www.artnews.com/.

Într-un film de prezentare a acestei opere pentru pregătirea licitației, Casa Christie's a inclus o secvență în care actrița Nicole Kidman admiră cu multă curiozitate sculptura, arătând fără echivoc interesul uriaș pe care opera marelui sculptor român de la Hobița îl trezește în continuare la peste un secol distanță de la realizarea sa. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Irina Giurgiu)