Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 şi fost preşedinte al Poloniei (1990-1995), Lech Walesa s-a remarcat în anii "80 ca lider al Sindicatului Liber Solidarnoœć (Solidaritatea).

S-a născut la 29 septembrie 1943 în Popowo, Polonia.

După absolvirea şcolii profesionale, a lucrat ca mecanic la un centru de maşini din 1961 până în 1965. În urma stagiului militar de doi ani, în 1967 a fost angajat la şantierul naval din Gdansk ca electrician, potrivit www.nobelprize.org

În timpul conflictului din decembrie 1970 între muncitori şi guvern, a fost implicat în susţinerea revendicărilor muncitorilor grevişti de la şantierul naval şi a fost şi reţinut pentru scurt timp. În 1976 a fost concediat şi a trebuit să ocupe locuri de muncă temporare.

A devenit activist al Sindicatelor Libere ale Coastei, în 1978, şi a luat parte la numeroase acţiuni. A fost ţinut sub supraveghere de către serviciul de securitate de stat şi de multe ori reţinut, menţionează sursa citată.

În august 1980, a condus greva de la şantierul naval din Gdansk, mişcare revendicativă care a generat un val de greve în cea mai mare parte a ţării, Walesa fiind văzut ca lider. Se cereau în primul rând drepturi pentru lucrători.

Autorităţile au negociat cu Walesa, care era preşedinte al Comitetului de Coordonare al Grevei, oficializat sub numele de Comitetul Naţional de Coordonare al Sindicatului Liber Solidarnoœć (Solidaritatea), un acord (Acordul de la Gdansk - din 31 august 1980), care le-a dat muncitorilor dreptul la grevă şi la organizarea unei uniuni independente.

În septembrie 1981, Lech Walesa a fost ales preşedinte al "Solidarităţii" la primul congres naţional al Sindicatului Liber Solidaritate.

Foto: (c) Adam Warzawa / EPA

Biserica Catolică a susţinut mişcările revendicative din Polonia şi, în ianuarie 1981, Walesa a fost primită călduros de către papa Ioan Paul al II-lea, la Vatican. În anii 1980, 1981, Walesa a călătorit în Italia, Japonia, Suedia, Fran?a şi Elveţia în calitate de invitat al Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

În decembrie 1981, generalul Wojciech Jaruzelski a impus legea marţială, Wałęsa, ca şi mulţi alţi lideri ai sindicatului ''Solidaritatea'', a avut de suferit, mişcarea fiind scoasă în afara legii.

Walesa a fost eliberat în noiembrie 1982 şi reangajat la şantierul naval din Gdansk. În 1983 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace.

Între timp, regimul generalului Jaruzelski a devenit şi mai nepopular, pe măsură ce condiţiile economice s-au înrăutăţit şi, în cele din urmă, a fost nevoit să negocieze cu Walesa şi lideri "Solidarităţii". Rezultatul a fost organizarea alegerilor parlamentare care, deşi limitate, au condus la înfiinţarea unui guvern necomunist.

Walesa a început o serie de întâlniri cu liderii mondiali.

În aprilie 1990, la al doilea congres naţional al "Solidarităţii", Walesa a fost ales preşedinte cu 77,5% din voturi. În decembrie 1990, la alegerile prezidenţiale organizate în Polonia, a fost ales preşedinte al ţării. La următoarele alegeri, din noiembrie 1995, Walesa a pierdut preşedinţia în favoarea lui Aleksander Kwaœniewski.

Foto: (c) Ilie Bumbac / AGERPRES FOTO

A primit numeroase alte distincţii şi diplome de onoare de la universităţi de prestigiu.

Din 1969 este căsătorit cu Danuta Golos şi au împreună opt copii.

În februarie 2016, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia (IPN), instituţie de stat care anchetează crimele comise de nazişti şi de comunişti împotriva naţiunii poloneze, a făcut publice documente care ar dovedi colaborarea lui Lech Walesa cu serviciile secrete comuniste (SB) în anii "70. La începutul anului 2017, reprezentanţii IPN au afirmat, citând concluziile experţilor grafologi, că fostul lider istoric al sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, a colaborat cu poliţia politică poloneză (SB) în perioada menţionată.

Lech Walesa a negat întotdeauna acuzaţiile că ar fi fost colaborator al poliţiei politice din perioada comunistă, admiţând totuşi că a semnat un angajament de informator, dar a insistat că el nu l-a îndeplinit şi un tribunal special l-a exonerat în 2000. Walesa a susţinut că documentele care sugerează că el a colaborat cu poliţia secretă comunistă au fost falsificate şi că astfel de acuzaţii sunt umilitoare. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)