Se cunoaşte, din cele mai vechi timpuri, că un ceai de talpa-gâştei ajută în problemele privind sănătatea inimii.

Talpa-gâştei este o plantă erbacee, perenă şi face parte din familia Lamiaceae, genul Leonurus. Este răspândită în Europa, Asia de Sud Est şi Asia Centrală. Poate fi întâlnită prin poieni şi fâneţe, la marginea drumurilor, la marginea pădurilor, pe lângă garduri, pe terenuri necultivate din zona de câmpie şi de dealuri.

La noi a cunoscut, în decursul timpului, mai multe denumiri populare: creasta cocoşului, apucătoare, talpa-lupului, iarba-flocoasă, iarba-de-dat, somnişor, coada leului etc.

Are o tulpină înaltă de până la un 1,5 metri, care este goală în interior. Rizomul este scurt şi orizontal. Frunzele lobate, cu trei crestături, aduc ca formă cu talpa unei gâşte ceea ce a dus şi la cea mai cunoscută denumire populară a plantei. Florile au culoarea roz, fiind dispuse la baza frunzelor. Planta înfloreşte din luna iulie până în luna septembrie. Fructele sunt nucule.

În scop terapeutic se utilizează partea aeriană, care se recoltează la începutul şi în timpul înfloririi.

Planta conţine principii amare, tanin, alantoină, mucilagii, glicozide, acizi organici, flavonoide, saponozide, vitaminele A, C şi E, betacaroten, substanţe minerale, zaharuri, amidon, colina. Este bogată în uleiuri volatile, care sunt antibacteriene, antifungice, antimicrobiene şi antiseptice, potrivit herbs.motherearthliving.com.

Durerile de picioare, bolile gastrice, nevrozele, insomniile şi bolile de rinichi sunt afecţiuni asupra cărora talpa-gâştei are efecte benefice. Tratamentele populare asupra acestor afecţiuni se bazau pe ceaiuri şi decocturi din talpa-gâştei. Ceaiul din tulpinile florifere ale acestei plante era utilizat cu succes împotriva durerilor cardiace şi hipertensiunii arteriale, asigurând suportul unui ritm cardiac normal.

Efectele antispastice şi sedative induc mai degrabă relaxarea decât somnolenţa. Între proprietăţile frunzelor se numără şi cele antispastice, astringente, diaforetice, sedative, tonice, emenagog, potrivit site-ului naturalmedicinalherbs.net.

Ceaiul de talpa-gâştei poate trata colitele, stările de anxietate şi depresia nervoasă, astmul bronşic, gastrita (substrat nervos), digestia lentă. De asemenea, ceaiul are un efect antiseptic general, cicatrizant şi calmant, fiind astfel o alternativă în tratarea rănilor şi echimozelor greu vindecabile, potrivit www.putereaplantelor.ro, recomandat şi de specialişti din domeniu.

În cazul afecţiunilor externe pot fi vindecate ulceraţii tegumentare, plăgi, eczeme folosind ceaiul sau tinctura de plantă sub formă de cataplasme, comprese sau băi locale.

Ceaiul de talpa-gâştei este recomandat şi persoanelor care se confruntă cu perioade de stress, angoase, tulburări hormonale, sindrom premenstrual în hipertiroidie, potrivit www.sanatatecuplante.ro. De asemenea, s-a demonstrat că boala este eficientă în tratamentul osteoporozei, potrivit site-ului pfaf.org.

Este de menţionat faptul că în cazul unei administrări îndelungate sau a unei doze excesive pot apărea senzaţia de sete intensă şi tulburările digestive. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)