TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Nea Mărin miliardar'' (1979)
În imagine: Actorul Amza Pellea joacă dublu rol în comedia "Nea Mărin miliardar" - Mărin Juvete şi Marlon Juvett
Filmul "Nea Mărin miliardar", regizat de Sergiu Nicolaescu, a avut premiera în 1979. Scenariul comediei a fost scris de Vintilă Corbul, Eugen Burada şi Amza Pellea, potrivit site-ului www.imdb.com.
Din distribuţia filmului fac parte mulţi actori mari ai scenei şi ecranului - Amza Pellea, Draga Olteanu Matei, Jean Constantin, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Hamdi Cerchez, Adina Popescu, Mircea Albulescu, Colea Răutu, Gil Dobrică.
Subiectul comediei îi are în centru pe olteanul Mărin Juvete din Băileşti şi Marlon Juvett, un miliardar american, ambele personaje fiind interpretate de Amza Pellea.
Miliardarul Juvett a venit în România cu un milion de dolari pentru a-şi răscumpăra fiica - Samantha - care fusese răpită după ce gangsterii deturnaseră un avion. În film sunt două bande rivale, ambele având un singur scop - să pună mâna pe banii miliardarului. Una dintre bande este condusă de Doe (Ştefan Mihăilescu-Brăila), a doua este condusă de Teach (Jean Constantin).

Actorul Jean Constantin interpretează rolul şefului unei bande în comedia "Nea Mărin miliardar"
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
După răpirea fetei, banda lui Doe îl contactează pe Marlon Juvett şi îi cere să plătească o răscumpărare de un milion de dolari în schimbul fetei, ameninţând că în caz contrar o vor omorî. Întâlnirea e fixată la Constanţa, dar de ea află şi banda condusă de Teach (Jean Constantin) care vrea să pună mâna pe bani. Miliardarul pierde avionul şi întârzie o zi.
În acest timp, Mărin Juvete din Băileşti pleacă la mare, în concediu. E cazat la hotel de nepotul său, Gogu (Sebastian Papaiani), care lucra acolo. Dar cum nu erau camere libere, Gogu îl cazează pe nea Mărin în camera miliardarului, care întârzia pentru că pierduse avionul. A doua zi, Gogu nu soseşte la timp pentru a se întâlni cu nea Mărin, dar soseşte la hotel mister Juvett. El cumpără o servietă diplomat în care pune milionul de dolari pe care urma să-l plătească pentru răscumpărarea Samanthei. O perioada Juvett şi nea Mărin se află în acelaşi apartament de hotel fără să se întâlnească, dar apar încurcături pentru că şi nea Mărin avea o servietă identică, plină cu brânză şi praz. Din greşeală, miliardarul pleacă la întâlnirea cu gangsterii lui Doe luând servieta lui nea Mărin. El este atacat în lift de bandiţii lui Teach şi i se fură servieta plină cu praz.

Actorul Sebastian Papaiani interpretează rolul nepotului Gogu în comedia "Nea Mărin miliardar"
Foto: (c) SORIN LUPSA/ AGERPRES FOTO
Pe de altă parte, nea Mărin găseşte în servietă dolarii şi îşi dă seama de încurcătură. După o vreme, Juvett şi nea Mărin se întâlnesc, schimbă servietele, iar miliardarul îl roagă pe nea Mărin să-l ajute, urmând programul miliardarului, pentru ca el să aibă timp să se ocupe de recuperarea fiicei sale. Între timp, Samantha reuşeşte să scape de răpitori care o urmăresc într-o cursă de motociclete pe plajă. Cele două bande rivale decid să încheie o înţelegere şi să împartă în mod egal milionul de dolari. Samantha este răpită din nou când încerca să ajungă în camera miliardarului. Bandiţii stabilesc o nouă întâlnire cu Juvett la un bar.
Juvett se duce la întâlnirea cu răpitorii având tot servieta lui nea Mărin, după ce camerista încurcase servietele. Miliardarul le dă servieta şi primeşte fata, dar în timp ce bandele se încaieră pentru servietă intră în bar nea Mărin deghizat în chelner, având servieta cu dolarii. Bandiţii îşi dau seama că în servietă nu se află milionul de dolari şi îi răpesc pe nea Mărin (confundându-l cu Juvett) şi pe Veta (Draga Olteanu-Matei), care ajunsese la mare în acea seară.

Draga Olteanu Matei interpretează rolul Vetei în comedia "Nea Mărin miliardar"
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ARHIVA istorică AGERPRES
Nepotul Gogu îi cheamă pe oltenii aflaţi la mare să vină să-l elibereze pe nea Mărin de la vila bandiţilor, dar îl găsesc pe nea Mărin cântând, în timp ce bandiţii dormeau pe jos după ce fuseseră îmbătaţi. La faţa locului ajunge şi celebrul locotenent Colombo (Puiu Călinescu) pentru a-i înmâna lui Juvett servieta cu dolari. El îi arestează pe bandiţi şi pleacă împreună cu ei în America.
Juvett şi Samantha hotărăsc să mai rămână în România, pentru a-l vizita pe nea Mărin la Băileşti.
Comedia "Nea Mărin miliardar" se află pe primele locuri în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile, potrivit Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.
***
Actorul Amza Pellea s-a născut în Băileşti, judeţul Dolj, la 7 aprilie 1931, într-o familie cu cinci copii. A urmat cursurile Colegiului Naţional ''Carol I'' din Craiova, apoi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (1955).
A debutat pe scena Teatrului Naţional din Craiova în piesa lui Oscar Wilde ''Ce înseamnă să fii onest'', în rolul lui Jack Worthing. Realizează multe alte roluri pe scena craioveană: Verdenikov (''Ani de pribegie'' de Aleksei Arbuzov), Vlădică Ilarion ('Tudor din Vladimiri'' de Mihnea Gheorghiu), comandantul vasului (''Tragedia optimistă'' de Vsevolod Visnevski), Bepe (''Gâlcevile din Chioggia'' de Carlo Goldoni), Horatio (''Hamlet'' de Shakespeare), colonelul Dobre (''Ecaterina Teodoroiu'' de Nicolae Tăutu), Otto Katz (''Soldatul Sveik'' de Iaroslav Hasek), Esteban (''Fântâna turmelor'' de Lope de Vega) ş.a. Ulterior avea să fie şi director al Teatrului Naţional din Craiova (22 martie 1973 - 24 septembrie 1974).
În 1961, Radu Beligan l-a luat la teatrul nou-înfiinţat de el - Teatrul de Comedie. Pe această scenă interpretează alte personaje, printre care: Brettschneider (''Svejk în al doilea război mondial'' de Brecht, 1962), Pietro (''Umbra'' de E. Svart, 1963), Manole (''Somnoroasa aventură'' de Teodor Mazilu, 1964), subcomisarul (''Capul de răţoi'' de G. Ciprian, 1966), Platonov (''Un Hamlet de provincie'' de Cehov, 1967), Hrisanide (''Interesul general'' de Aurel Baranga, 1972), Hickok (''Buffalo Bill şi indienii'' de A. Kopit, 1973), potrivit site-ului cinemagia.ro.
Tot în Bucureşti a mai jucat la Teatrul Mic, Teatrul Nottara şi Teatrul Naţional, impunându-se ca unul dintre actorii cei mai reprezentativi ai scenei româneşti. La Teatrul Naţional este distribuit în rolurile lui Petre Dinoiu (''Comoara din deal'' de Corneliu Marcu, 1977) şi Vlad Ţepeş (''A treia ţeapă'' de Marin Sorescu, 1979).Ultimul rol creat în teatru a fost cel al bătrânului moşier Muromski, din ''Procesul'' de Suhovo-Kobîlin (regia Gheorghe Harag, 1983).
Talentul său a fost pus în valoare şi de rolurile din filme, Amza Pellea abordând cu măiestrie registre interpretative foarte variate. Debutul în lungmetraj a fost în ''Setea'' (1961). Şi-a câştigat o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele ''Dacii'' (1967) şi ''Mihai Viteazul'' (1970), precum şi a rolurilor dramatice din ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte'' (1972) şi ''Osânda'' (1976).
A colaborat cu regizori de prestigiu ai filmului românesc, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa, Mircea Mureşan, Mircea Drăgan, Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu, Francisc Munteanu. În filmografia sa se mai află peliculele: ''Alarmă în munţi'', ''Celebrul 702'', ''Haiducii'', 'Tudor'', ''Neamul Şoimăreştilor'', ''Războiul domniţelor'', ''Puterea şi adevărul'', ''Ciprian Porumbescu'', ''Stejar-extremă urgenţă'', ''Un comisar acuză'', ''Tată de duminică'', ''Eu, tu şi Ovidiu'', ''Melodii, melodii', ''Capcana mercenarilor'', ''Imposibila iubire'', ''Un petic de cer''.

Sergiu Nicolaescu, regizorul comediei "Nea Mărin miliardar"
Foto: (c) GEORGE CALIN/AGERPRES FOTO
Personajul creat de actor - Nea Mărin - s-a bucurat de un mare succes. Textele scenetelor cu Nea Mărin au fost scrise de Amza Pellea.
A murit la 12 decembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 52 de ani. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 august
Ortodoxe Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeu; Sf. m. Vasa și fiii ei; Sf. papă Pius al X-lea Romano-catolice Sf. Pius al X-lea, pp. Sfântul Ap
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 august
Este a 233-a zi a anului 2026. Au mai rămas 132 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 16 h 09. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Centrul istoric al orașului Graz și Castelul Eggenberg (Austria)
Centrul istoric al orașului Graz, împreună cu Castelul Eggenberg (Schloss Eggenberg), formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri urbane și arhitecturale din Europa Centrală. Înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999 (centrul istoric) și extins în 2010 pentru a include și castelul, situl reprezintă un exemplu remarcabil de sinteză c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 august
Ortodoxe Sf. Proroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie Greco-catolice Sf. pf. Samuel; Sf. Bernard Romano-catolice Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet Sfântul Proroc Samuel este pomenit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august
Este a 232-a zi a anului 2026. Au mai rămas 133 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 15 h 08 și apune la 23 h 34 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr











