FESTIVALURI MUZICALE ROMÂNEŞTI: Mamaia
Festivalul de la Mamaia este cel mai cunoscut şi popular festival muzical românesc, istoria lui începând în 1963. De-a lungul anilor, nume mari ale muzicii uşoare, pop sau rock au urcat pe scena acestui festival, la început debutând, mai târziu susţinând recitaluri. Zeci de compozitori au creat melodii pe care le-au lansat la Mamaia, multe dintre ele devenind şlagăre.
La început, Festivalul de la Mamaia a fost un festival de creaţie. Interpreţii cântau piesele care le erau încredinţate de către compozitori. La primele trei ediţii ale festivalului (1963, 1964, 1965), piesele din concurs au fost prezentate în două interpretări, după modelul Festivalului de la San Remo.
În 1963 au participat şi câştigat premii artişti ca Ioana Radu, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Gigi Marga, Nicolae Niţescu, Ludovic Spiess, Margareta Pâslaru, Constantin Drăghici, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Florin Bogardo.

Sursa foto: (c) GHEORGHE FRUNZA / AGERPRES FOTO
"Legat de Mamaia, este un lucru pe care puţini îl ştiu. Festivalul de la Mamaia a fost festival de creaţie. Ulterior a apărut şi o secţiune de interpretare, dar acestea mergeau mână în mână, pentru că interpretul putea să contribuie sau nu. Maestrul Sile Dinicu spunea: 'Tată, să lansezi o primă audiţie e greu, poate să fie prima sau ultima audiţie'. Şi avea dreptate, era riscant. (...) Trebuie să subliniez ceva legat de Mamaia. În doar opt ediţii m-au solicitat 38 de compozitori pentru piesele lor. (...) Dar chiar şi la Mamaia, nu toate piesele au răzbit. Fiecare interpret se străduieşte să le dea viaţă în versiunea cea mai luminoasă, cea mai bună şi totuşi unele se pierd pe parcurs. Dar ce a rămas... mă uimeşte şi în ziua de azi, mă întâlnesc cu anumite persoane care îşi amintesc de 'Două rândunici'... Nu pot să cred...", declara într-un interviu pentru AGERPRES Margareta Pâslaru, în 2015.
La următoarele două au participat în concurs şi au cucerit premii melodii compuse de Vasile Veselovski, Florentin Delmar, Henri Mălineanu, Radu Şerban, Elly Roman, Gelu Solomonescu, Temistocle Popa, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Nicolae Kirculescu, în interpretarea unor solişti ca Aurelian Andreescu, Ilinca Cerbacev, Luigi Ionescu, Nicolae Niţescu, Margareta Pâslaru, Anca Agemolu, Graţiela Ghiţu, Jean Păunescu, duetul Alexandru Jula/Ionel Miron, Horia Moculescu, Luky Marinescu.
De la a IV-a ediţie, din 1966, piesele din concurs au fost prezentate într-o singură variantă de interpretare, potrivit site-ului topromânesc.ro. În acel an s-au făcut remarcaţi soliştii Anda Călugăreanu, Sergiu Cioiu, Denise Constantinescu, Luminiţa Dobrescu, fraţii Mentzel, Dan Spătaru, Pompilia Stoian.
Ediţiile din 1969 şi 1971 au avut două secţiuni de Creaţie - Prima audiţii şi Şlagăre -, dar şi secţiunea de Interpretare. S-au lansat solişti care ulterior au devenit mai nume ale muzicii uşoare: Dorin Anastasiu, Mihaela Mihai, Angela Similea, Doina Spătaru, Aura Urziceanu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, Stela Enache, Petre Geambaşu, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu. Au fost prezentate în concurs melodii care au devenit şlagăre - "Să nu uităm să iubim trandafirii" (Florin Bogardo), "Of, inimioară" (Edmond Deda), "Trecea fanfara militară" (Temistocle Popa), "Dacă nu iubeşti" (George Grigoriu), "După noapte vine zi" (Aurel Giroveanu), "Încrederea" (Ion Cristinoiu).

Sursa foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO
În perioada 1972-1976, festivalul a lansat noi nume de solişti care au făcut carieră în muzică - Corina Chiriac, Eva Kiss, Adrian Romcescu, Doina Limbăşanu, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Mihaela Runceanu, Angela Ciochină. Au fost premiate melodii ca "Ani fericiţi" (Ion Cristinoiu), "Cine a găsit tinereţea mea" (Radu Şerban), "Chemarea dragostei" (Marius Ţeicu), "Tinerii" (Marius Ţeicu), "Adolescenţii" (Marcel Dragomir), "De necrezut" (Mihai Dumbravă), "Ochiul tău iubit" (Florin Bogardo), "Melodiile dragostei" (Ion Cristinoiu), "Revederea" (Ion Cristinoiu), "Copacul" (Jolt Kerestely), "Ai apărut ca o poveste" (Radu Şerban), "Dacă vrei dragostea mea" (Horia Moculescu), "Un roman de dragoste" (Temistocle Popa).
De asemenea, au fost premiaţi solişti valoroşi - Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Doina Badea, Mihaela Mihai, Anda Călugăreanu, Marina Voica, Aurelian Andreescu, Stela Enache, Aurelian Andreescu, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Adrian Romcescu.
A urmat o pauză de şapte ani, în care Festivalul de la Mamaia nu a fost organizat. În 1982 a fost organizată o ediţie altfel decât celelalte, a fost puţin mediatizată iar melodiile din concurs au avut mai mult tentă patriotică, precizează topromanesc.ro.
Ediţiile din 1983-1989 au fost prezentate de binecunoscutul Octavian Ursulescu, jurnalist. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Radioteleviziunii Române (dirijori: Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu), Orchestra Teatrului de Revistă "Fantasio" (dirijor Aurel Manolache), Grupul vocal "Choralis"(condus de Voicu Enăchescu), Sextetul "Armonia", precum şi de formaţia condusă de Ionel Tudor, formaţia condusă de Alexandru Wilmany, formaţia Romanticii condusă de Mircea Drăgan, formaţiile Post Scriptum sau Savoy.
Ediţia din 1983 a fost prima care s-a transmis color la televiziune. Tot începând cu această ediţie, s-a reintrodus secţiunea de Interpretare.
Din 1983 până în 1989 s-au lansat la Mamaia solişti care au devenit artişti importanţi şi iubiţi de public - Marina Florea, Gina Pătraşcu, Mirela Voiculescu, Carmen Rădulescu, Aurel Moga, Carmen Anton, Gabriel Dorobanţu, Marina Scupra, Silvia Dumitrescu, Mircea Dumitrescu, Gabriela Sauciuc, Simona Florescu, Emilia Diţu, Mioara Feraru, Dana Bartzer, Loredana Groza, Monica Anghel, Oana Sârbu, Ileana Şipoteanu, Anca Ţurcaşiu, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Alina Mavrodin, Marilena Dobre, Daniel Iordăchioaie, Ramona Bădescu, Bogdan Bradu, Mădălina Manole, Florin Apostol, Sanda Ladoşi, Ovidiu Baciu, Geanina Olaru, Marius Dragomir, Aurelian Temişan.
"Pe Loredana am cunoscut-o când nu avea nici 16 ani, la 'Steaua fără nume', unde eram prezentator. Atunci i-am compus o piesă, 'Mă întreb ce să fac', piesă cu care a şi luat trofeul la Mamaia, în '86. În 1992, i-am compus piesa 'Ce va fi cu iubirea mea' şi a câştigat din nou trofeul", declara Marius Ţeicu pentru AGERPRES, în 2015.

Sursa foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO
Multe melodii lansate în această perioadă pe scena festivalului au fost premiate şi au devenit şlagăre - "Nimic nu poate învinge iubirea" (Marius Ţeicu), "E mare lucru să fii om" (Marcel Dragomir), "Strada speranţei" (Vasile Veselovski), "Apă şi foc" (Horia Moculescu), "Nu m-am gândit la despărţire" (Dan Dimitriu), "Bine-ai venit iubire" (Temistocle Popa), "De n-ai să vii" (Ion Cristinoiu), "Prefă-te inimă în stea" (George Nicolescu), "Leagănul meu" (Horia Moculescu), "Păi de ce?" (Horia Moculescu), "Voi cânta pentru mileniul III" (Marius Ţeicu), "De ce nu-mi spui că mă iubeşti?" (Vasile V. Vasilache), "Ne mai vedem şi mâine" (Ion Cristinoiu), "Mi-e dor de tine" (Ion Cristinoiu), "Nu-mi pare rău" (Marius Ţeicu), "Eşti învingător" (Marcel Dragomir), "Anotimpul speranţelor" (Ionel Tudor), "Trăiesc" (Marius Ţeicu),"Tăcutele iubiri" (Jolt Kerestely), "Şi ieri, şi azi, şi mâine" (Horia Moculescu), "Mă întreb ce să fac?" (Marius Ţeicu), "Te iubesc, te voi iubi" (Ionel Tudor), "Ce mult te-am iubit" (Dumitru Lupu), "Stai lângă fruntea mea" (Mircea Drăgan), "Trenul fericirii" (Vasile Veselovschi), "Vino, iubire, înapoi" (Ion Cristinoiu), "Vorbeşte marea" (Aurel Manolache), "De-ar fi să vii" (Alexandru Wilmany), "Dacă într-o zi mă vei iubi" (Ion Cristinoiu), "Un om sentimental" (Şerban Georgescu), "Şi m-am îndrăgostit de tine" (Vasile Veselovski), "Stai lângă mine" (Marius Ţeicu), "Dormeau pe o frunză două stele" (Marius Ţeicu).
"Îmi amintesc că în 1994 cântam 'Dau viaţa mea pentru o iubire' la secţiunea Şlagăre şi atunci am câştigat cu această piesă compusă de Marius Ţeicu, pe versurile lui Eugen Rotaru, marele premiu, trofeul. Şi tot în acel an am avut şi primul meu recital la Mamaia. (...) Anul următor am participat la Creaţie cu piesa lui Cornel Fugaru, pe versurile Mirelei Fugaru - 'Spune-mi', cu care am obţinut 11 trofee internaţionale", mărturisea pentru AGERPRES Monica Anghel în 2015.

Sursa foto: (c) AUREL VARLAN / AGERPRES FOTO
În anii '90 s-au lansat la Mamaia solişti ca Luminiţa Anghel, Corina Dogaru, Laurenţiu Duţă, Adrian Enache, Cristian Faur, Mihai Onilă, Laura Stoica, Ovidiu Komornyik, Carmen Trandafir, Daniela Gyorfi, Raluca Ocneanu, Daniel Robu, Paula Seling, Manuela Fedorca, Nadine Voindrouh, Alice Bursuc, Călin Goia, Mălina Olinescu, Călin Geambaşu (ultimii cinci fiind membri ai Şcolii Vedetelor).
"În 1996 cântam piesa regretatului Dumitru Lupu 'Spune-mi unde să te găsesc'. El mi-a scris prima piesă, prezentată în primă audiţie la festivalul de la Mamaia în 1990, când am debutat, şi când din peste 500 şi ceva de concurenţi trecuţi prin multe etape, am rămas 10. Şi toţi 10 am devenit iubiţi de public. În 1990 au fost: Laura Stoica, Daniela Gyorfi, Carmen Trandafir, Cristina Spătar, Paula Mitrache", îşi amintea într-un interviu acordat AGERPRES Ovidiu Komornyik, în 2017.

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
"Mă leagă multe amintiri de Festivalul Mamaia. În 1993, eram o necunoscută. Piesa pe care am cântat-o atunci se numea 'Din tot ce-a fost', compusă de Lucian Blaga, pianist. I-am cerut să-mi scrie o piesă şi i-am spus că mergem la Mamaia cu ea şi că îi promit că vom câştiga. Eu nu mă bazam pe nimeni, nu aveam relaţii, nu făceam parte din niciun fel de gaşcă, nu veneam din familie de muzicieni, dar am câştigat trofeul în acel an cu piesa asta. Probabil că gândirea pozitivă, aşa cum se spune, atrage astrele şi Universul a lucrat. (...) Apoi în 1996, am câştigat un premiu cu piesa 'Şansa e de partea mea', scrisă de Ionel Tudor şi Andreea Andrei. În 1995 am participat cu ''Fereastra'', scrisă tot de Ionel Tudor şi Andreea Andrei", declara Luminiţa Anghel pentru AGERPRES în 2017.

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
În 1992, festivalul s-a încheiat cu un recital al Orchestrei Radioteleviziunii Române, condusă de Ion Cristinoiu. Recitalul i-a avut ca invitaţi pe Silvia Dumitrescu şi Adrian Daminescu şi la final au cântat piesa "Hey, Jude" soliştii Monica Anghel, Dan Bittman, Elena Cârstea, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Silvia Dumitrescu, Gabriel Popescu, Tino Furtună, Horia Moculescu.

Sursa foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO
Între melodiile lansate şi premiate la festival în această perioadă amintim: "Ave Maria" (Cornel Fugaru), "Nu suntem îngeri" (George Grigoriu), "Te rog domnişoară nu pleca" (Ionel Tudor), "Dă, Doamne, cântec" (Viorel Gavrilă), "Un actor grăbit" (Bogdan Cristinoiu), "Eminescu" (Ion Aldea Teodorovici), "Ce va fi cu iubirea mea" (Marius Ţeicu), "Să nu vii iar să mă cauţi" (Dumitru Lupu), "Jucătorul de iubiri" (Şerban Georgescu), "Din tot ce a fost" (Lucian Blaga), "Într-o zi" (Dinu Giurgiu), "Să nu mă minţi" (Şerban Georgescu), "Vino la mine" (Cornel Fugaru), "Nu eşti chiar un înger" (Şerban Georgescu), "Dau viaţa mea pentru o iubire" (Marius Ţeicu), "Şi între noi mai e un pas" (Dan Iagnov), "Vreau să te uit" (Şerban Georgescu), "Spune-mi" (Cornel Fugaru), "Să mori de dragoste rănită" (Marcel Dragomir), "Raiul e pe pământ" (Ion Cristinoiu), "O fată singură-n noapte" (Marian Ionescu), "Eu vreau să-ţi spun că te ador" (Dan Iagnov), "Mi-e dor de tine" (Adrian Romcescu).
Anul 1998 a fost primul în care în festival au intrat trupe dance - Genius, K1 şi 3rei Sud Est. Constănţenii de la 3rei Sud Est au participat şi în 2000, când au câştigat trofeul Mamaia.

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Pe scena festivalului de la Mamaia au urcat de-a lungul anilor şi solişti care ulterior au intrat în trupe dance, pop sau rock - Cristina Spătar, Miki, Anda Adam, Andreea Bănică, Alexandra Ungureanu, Mihai Trăistariu, Pepe, Elena Gheorghe.
Dintre trupele dance sau etno care au urcat pe scena festivalului mai amintim: Haiducii (2002), HI-Q (2000 şi 2002), Ho-ra (2002), Simplu (2002).
Între numele premiate în perioada 2000-2011 la Mamaia, amintim: Alexa, Renata Timea Tolvai, Minodora Dedis, Lucia Dumitrescu, Dragoş Chircu, Alin Văduva, Ionuţ Ungureanu şi Provincialii, Cristian Nistor, Răzvan Crivaci, Ovidiu Anton, Maria Magdalena Dănăilă, Vlad Miriţă.

Sursa foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Din 2006, Festivalul de la Mamaia a revenit la două secţiuni, iar din 2011 a fost introdusă şi secţiunea rock "Teo Peter".
Ediţia din 2010 a reunit pe scena festivalului, în recitaluri, câştigătorii ediţiilor precedente, atât dinainte de 1990, cât şi după.
În 2017, în fiecare sfârşit de săptămână, din iulie până în septembrie, în Piaţeta Casino din Mamaia, s-a desfăşurat Festivalul Mamaia Fairytale, potrivit site-ului constanteanul.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 august
Ortodoxe Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeu; Sf. m. Vasa și fiii ei; Sf. papă Pius al X-lea Romano-catolice Sf. Pius al X-lea, pp. Sfântul Ap
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 august
Este a 233-a zi a anului 2026. Au mai rămas 132 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 16 h 09. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Centrul istoric al orașului Graz și Castelul Eggenberg (Austria)
Centrul istoric al orașului Graz, împreună cu Castelul Eggenberg (Schloss Eggenberg), formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri urbane și arhitecturale din Europa Centrală. Înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999 (centrul istoric) și extins în 2010 pentru a include și castelul, situl reprezintă un exemplu remarcabil de sinteză c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 august
Ortodoxe Sf. Proroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie Greco-catolice Sf. pf. Samuel; Sf. Bernard Romano-catolice Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet Sfântul Proroc Samuel este pomenit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august
Este a 232-a zi a anului 2026. Au mai rămas 133 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 15 h 08 și apune la 23 h 34 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr











