logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

FESTIVALURI MUZICALE ROMÂNEŞTI: Mamaia

Imagine din galeria Agerpres

Festivalul de la Mamaia este cel mai cunoscut şi popular festival muzical românesc, istoria lui începând în 1963. De-a lungul anilor, nume mari ale muzicii uşoare, pop sau rock au urcat pe scena acestui festival, la început debutând, mai târziu susţinând recitaluri. Zeci de compozitori au creat melodii pe care le-au lansat la Mamaia, multe dintre ele devenind şlagăre.

La început, Festivalul de la Mamaia a fost un festival de creaţie. Interpreţii cântau piesele care le erau încredinţate de către compozitori. La primele trei ediţii ale festivalului (1963, 1964, 1965), piesele din concurs au fost prezentate în două interpretări, după modelul Festivalului de la San Remo.

În 1963 au participat şi câştigat premii artişti ca Ioana Radu, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Gigi Marga, Nicolae Niţescu, Ludovic Spiess, Margareta Pâslaru, Constantin Drăghici, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Florin Bogardo.

Sursa foto: (c) GHEORGHE FRUNZA / AGERPRES FOTO


"Legat de Mamaia, este un lucru pe care puţini îl ştiu. Festivalul de la Mamaia a fost festival de creaţie. Ulterior a apărut şi o secţiune de interpretare, dar acestea mergeau mână în mână, pentru că interpretul putea să contribuie sau nu. Maestrul Sile Dinicu spunea: 'Tată, să lansezi o primă audiţie e greu, poate să fie prima sau ultima audiţie'. Şi avea dreptate, era riscant. (...) Trebuie să subliniez ceva legat de Mamaia. În doar opt ediţii m-au solicitat 38 de compozitori pentru piesele lor. (...) Dar chiar şi la Mamaia, nu toate piesele au răzbit. Fiecare interpret se străduieşte să le dea viaţă în versiunea cea mai luminoasă, cea mai bună şi totuşi unele se pierd pe parcurs. Dar ce a rămas... mă uimeşte şi în ziua de azi, mă întâlnesc cu anumite persoane care îşi amintesc de 'Două rândunici'... Nu pot să cred...", declara într-un interviu pentru AGERPRES Margareta Pâslaru, în 2015.

La următoarele două au participat în concurs şi au cucerit premii melodii compuse de Vasile Veselovski, Florentin Delmar, Henri Mălineanu, Radu Şerban, Elly Roman, Gelu Solomonescu, Temistocle Popa, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Nicolae Kirculescu, în interpretarea unor solişti ca Aurelian Andreescu, Ilinca Cerbacev, Luigi Ionescu, Nicolae Niţescu, Margareta Pâslaru, Anca Agemolu, Graţiela Ghiţu, Jean Păunescu, duetul Alexandru Jula/Ionel Miron, Horia Moculescu, Luky Marinescu.

De la a IV-a ediţie, din 1966, piesele din concurs au fost prezentate într-o singură variantă de interpretare, potrivit site-ului topromânesc.ro. În acel an s-au făcut remarcaţi soliştii Anda Călugăreanu, Sergiu Cioiu, Denise Constantinescu, Luminiţa Dobrescu, fraţii Mentzel, Dan Spătaru, Pompilia Stoian.

Ediţiile din 1969 şi 1971 au avut două secţiuni de Creaţie - Prima audiţii şi Şlagăre -, dar şi secţiunea de Interpretare. S-au lansat solişti care ulterior au devenit mai nume ale muzicii uşoare: Dorin Anastasiu, Mihaela Mihai, Angela Similea, Doina Spătaru, Aura Urziceanu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, Stela Enache, Petre Geambaşu, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu. Au fost prezentate în concurs melodii care au devenit şlagăre - "Să nu uităm să iubim trandafirii" (Florin Bogardo), "Of, inimioară" (Edmond Deda), "Trecea fanfara militară" (Temistocle Popa), "Dacă nu iubeşti" (George Grigoriu), "După noapte vine zi" (Aurel Giroveanu), "Încrederea" (Ion Cristinoiu).

 

Sursa foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO


În perioada 1972-1976, festivalul a lansat noi nume de solişti care au făcut carieră în muzică - Corina Chiriac, Eva Kiss, Adrian Romcescu, Doina Limbăşanu, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Mihaela Runceanu, Angela Ciochină. Au fost premiate melodii ca "Ani fericiţi" (Ion Cristinoiu), "Cine a găsit tinereţea mea" (Radu Şerban), "Chemarea dragostei" (Marius Ţeicu), "Tinerii" (Marius Ţeicu), "Adolescenţii" (Marcel Dragomir), "De necrezut" (Mihai Dumbravă), "Ochiul tău iubit" (Florin Bogardo), "Melodiile dragostei" (Ion Cristinoiu), "Revederea" (Ion Cristinoiu), "Copacul" (Jolt Kerestely), "Ai apărut ca o poveste" (Radu Şerban), "Dacă vrei dragostea mea" (Horia Moculescu), "Un roman de dragoste" (Temistocle Popa).

De asemenea, au fost premiaţi solişti valoroşi - Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Doina Badea, Mihaela Mihai, Anda Călugăreanu, Marina Voica, Aurelian Andreescu, Stela Enache, Aurelian Andreescu, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Adrian Romcescu.

A urmat o pauză de şapte ani, în care Festivalul de la Mamaia nu a fost organizat. În 1982 a fost organizată o ediţie altfel decât celelalte, a fost puţin mediatizată iar melodiile din concurs au avut mai mult tentă patriotică, precizează topromanesc.ro.

Ediţiile din 1983-1989 au fost prezentate de binecunoscutul Octavian Ursulescu, jurnalist. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Radioteleviziunii Române (dirijori: Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu), Orchestra Teatrului de Revistă "Fantasio" (dirijor Aurel Manolache), Grupul vocal "Choralis"(condus de Voicu Enăchescu), Sextetul "Armonia", precum şi de formaţia condusă de Ionel Tudor, formaţia condusă de Alexandru Wilmany, formaţia Romanticii condusă de Mircea Drăgan, formaţiile Post Scriptum sau Savoy.

 


Ediţia din 1983 a fost prima care s-a transmis color la televiziune. Tot începând cu această ediţie, s-a reintrodus secţiunea de Interpretare.

Din 1983 până în 1989 s-au lansat la Mamaia solişti care au devenit artişti importanţi şi iubiţi de public - Marina Florea, Gina Pătraşcu, Mirela Voiculescu, Carmen Rădulescu, Aurel Moga, Carmen Anton, Gabriel Dorobanţu, Marina Scupra, Silvia Dumitrescu, Mircea Dumitrescu, Gabriela Sauciuc, Simona Florescu, Emilia Diţu, Mioara Feraru, Dana Bartzer, Loredana Groza, Monica Anghel, Oana Sârbu, Ileana Şipoteanu, Anca Ţurcaşiu, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Alina Mavrodin, Marilena Dobre, Daniel Iordăchioaie, Ramona Bădescu, Bogdan Bradu, Mădălina Manole, Florin Apostol, Sanda Ladoşi, Ovidiu Baciu, Geanina Olaru, Marius Dragomir, Aurelian Temişan.

 


"Pe Loredana am cunoscut-o când nu avea nici 16 ani, la 'Steaua fără nume', unde eram prezentator. Atunci i-am compus o piesă, 'Mă întreb ce să fac', piesă cu care a şi luat trofeul la Mamaia, în '86. În 1992, i-am compus piesa 'Ce va fi cu iubirea mea' şi a câştigat din nou trofeul", declara Marius Ţeicu pentru AGERPRES, în 2015.

 

Sursa foto: (c)  MIHAI SAVU /  AGERPRES FOTO


Multe melodii lansate în această perioadă pe scena festivalului au fost premiate şi au devenit şlagăre - "Nimic nu poate învinge iubirea" (Marius Ţeicu), "E mare lucru să fii om" (Marcel Dragomir), "Strada speranţei" (Vasile Veselovski), "Apă şi foc" (Horia Moculescu), "Nu m-am gândit la despărţire" (Dan Dimitriu), "Bine-ai venit iubire" (Temistocle Popa), "De n-ai să vii" (Ion Cristinoiu), "Prefă-te inimă în stea" (George Nicolescu), "Leagănul meu" (Horia Moculescu), "Păi de ce?" (Horia Moculescu), "Voi cânta pentru mileniul III" (Marius Ţeicu), "De ce nu-mi spui că mă iubeşti?" (Vasile V. Vasilache), "Ne mai vedem şi mâine" (Ion Cristinoiu), "Mi-e dor de tine" (Ion Cristinoiu), "Nu-mi pare rău" (Marius Ţeicu), "Eşti învingător" (Marcel Dragomir), "Anotimpul speranţelor" (Ionel Tudor), "Trăiesc" (Marius Ţeicu),"Tăcutele iubiri" (Jolt Kerestely), "Şi ieri, şi azi, şi mâine" (Horia Moculescu), "Mă întreb ce să fac?" (Marius Ţeicu), "Te iubesc, te voi iubi" (Ionel Tudor), "Ce mult te-am iubit" (Dumitru Lupu), "Stai lângă fruntea mea" (Mircea Drăgan), "Trenul fericirii" (Vasile Veselovschi), "Vino, iubire, înapoi" (Ion Cristinoiu), "Vorbeşte marea" (Aurel Manolache), "De-ar fi să vii" (Alexandru Wilmany), "Dacă într-o zi mă vei iubi" (Ion Cristinoiu), "Un om sentimental" (Şerban Georgescu), "Şi m-am îndrăgostit de tine" (Vasile Veselovski), "Stai lângă mine" (Marius Ţeicu), "Dormeau pe o frunză două stele" (Marius Ţeicu).

"Îmi amintesc că în 1994 cântam 'Dau viaţa mea pentru o iubire' la secţiunea Şlagăre şi atunci am câştigat cu această piesă compusă de Marius Ţeicu, pe versurile lui Eugen Rotaru, marele premiu, trofeul. Şi tot în acel an am avut şi primul meu recital la Mamaia. (...) Anul următor am participat la Creaţie cu piesa lui Cornel Fugaru, pe versurile Mirelei Fugaru - 'Spune-mi', cu care am obţinut 11 trofee internaţionale", mărturisea pentru AGERPRES Monica Anghel în 2015.

 

Sursa foto: (c) AUREL VARLAN / AGERPRES FOTO


În anii '90 s-au lansat la Mamaia solişti ca Luminiţa Anghel, Corina Dogaru, Laurenţiu Duţă, Adrian Enache, Cristian Faur, Mihai Onilă, Laura Stoica, Ovidiu Komornyik, Carmen Trandafir, Daniela Gyorfi, Raluca Ocneanu, Daniel Robu, Paula Seling, Manuela Fedorca, Nadine Voindrouh, Alice Bursuc, Călin Goia, Mălina Olinescu, Călin Geambaşu (ultimii cinci fiind membri ai Şcolii Vedetelor).

 


"În 1996 cântam piesa regretatului Dumitru Lupu 'Spune-mi unde să te găsesc'. El mi-a scris prima piesă, prezentată în primă audiţie la festivalul de la Mamaia în 1990, când am debutat, şi când din peste 500 şi ceva de concurenţi trecuţi prin multe etape, am rămas 10. Şi toţi 10 am devenit iubiţi de public. În 1990 au fost: Laura Stoica, Daniela Gyorfi, Carmen Trandafir, Cristina Spătar, Paula Mitrache", îşi amintea într-un interviu acordat AGERPRES Ovidiu Komornyik, în 2017.

 

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


"Mă leagă multe amintiri de Festivalul Mamaia. În 1993, eram o necunoscută. Piesa pe care am cântat-o atunci se numea 'Din tot ce-a fost', compusă de Lucian Blaga, pianist. I-am cerut să-mi scrie o piesă şi i-am spus că mergem la Mamaia cu ea şi că îi promit că vom câştiga. Eu nu mă bazam pe nimeni, nu aveam relaţii, nu făceam parte din niciun fel de gaşcă, nu veneam din familie de muzicieni, dar am câştigat trofeul în acel an cu piesa asta. Probabil că gândirea pozitivă, aşa cum se spune, atrage astrele şi Universul a lucrat. (...) Apoi în 1996, am câştigat un premiu cu piesa 'Şansa e de partea mea', scrisă de Ionel Tudor şi Andreea Andrei. În 1995 am participat cu ''Fereastra'', scrisă tot de Ionel Tudor şi Andreea Andrei", declara Luminiţa Anghel pentru AGERPRES în 2017.

 

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO


În 1992, festivalul s-a încheiat cu un recital al Orchestrei Radioteleviziunii Române, condusă de Ion Cristinoiu. Recitalul i-a avut ca invitaţi pe Silvia Dumitrescu şi Adrian Daminescu şi la final au cântat piesa "Hey, Jude" soliştii Monica Anghel, Dan Bittman, Elena Cârstea, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Silvia Dumitrescu, Gabriel Popescu, Tino Furtună, Horia Moculescu.

 

Sursa foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO


Între melodiile lansate şi premiate la festival în această perioadă amintim: "Ave Maria" (Cornel Fugaru), "Nu suntem îngeri" (George Grigoriu), "Te rog domnişoară nu pleca" (Ionel Tudor), "Dă, Doamne, cântec" (Viorel Gavrilă), "Un actor grăbit" (Bogdan Cristinoiu), "Eminescu" (Ion Aldea Teodorovici), "Ce va fi cu iubirea mea" (Marius Ţeicu), "Să nu vii iar să mă cauţi" (Dumitru Lupu), "Jucătorul de iubiri" (Şerban Georgescu), "Din tot ce a fost" (Lucian Blaga), "Într-o zi" (Dinu Giurgiu), "Să nu mă minţi" (Şerban Georgescu), "Vino la mine" (Cornel Fugaru), "Nu eşti chiar un înger" (Şerban Georgescu), "Dau viaţa mea pentru o iubire" (Marius Ţeicu), "Şi între noi mai e un pas" (Dan Iagnov), "Vreau să te uit" (Şerban Georgescu), "Spune-mi" (Cornel Fugaru), "Să mori de dragoste rănită" (Marcel Dragomir), "Raiul e pe pământ" (Ion Cristinoiu), "O fată singură-n noapte" (Marian Ionescu), "Eu vreau să-ţi spun că te ador" (Dan Iagnov), "Mi-e dor de tine" (Adrian Romcescu).

 


Anul 1998 a fost primul în care în festival au intrat trupe dance - Genius, K1 şi 3rei Sud Est. Constănţenii de la 3rei Sud Est au participat şi în 2000, când au câştigat trofeul Mamaia.

 

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


Pe scena festivalului de la Mamaia au urcat de-a lungul anilor şi solişti care ulterior au intrat în trupe dance, pop sau rock - Cristina Spătar, Miki, Anda Adam, Andreea Bănică, Alexandra Ungureanu, Mihai Trăistariu, Pepe, Elena Gheorghe.

Dintre trupele dance sau etno care au urcat pe scena festivalului mai amintim: Haiducii (2002), HI-Q (2000 şi 2002), Ho-ra (2002), Simplu (2002).

Între numele premiate în perioada 2000-2011 la Mamaia, amintim: Alexa, Renata Timea Tolvai, Minodora Dedis, Lucia Dumitrescu, Dragoş Chircu, Alin Văduva, Ionuţ Ungureanu şi Provincialii, Cristian Nistor, Răzvan Crivaci, Ovidiu Anton, Maria Magdalena Dănăilă, Vlad Miriţă.

 

Sursa foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


Din 2006, Festivalul de la Mamaia a revenit la două secţiuni, iar din 2011 a fost introdusă şi secţiunea rock "Teo Peter".

Ediţia din 2010 a reunit pe scena festivalului, în recitaluri, câştigătorii ediţiilor precedente, atât dinainte de 1990, cât şi după.

În 2017, în fiecare sfârşit de săptămână, din iulie până în septembrie, în Piaţeta Casino din Mamaia, s-a desfăşurat Festivalul Mamaia Fairytale, potrivit site-ului constanteanul.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Afisari: 34

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 28-04-2025 10:00

28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)

În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem

Documentare 28-04-2025 07:30

Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H

Documentare 28-04-2025 07:00

Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025

Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase

Documentare 28-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)

Documentare 28-04-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 28 aprilie

Ortodoxe Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia Greco-catolice Sf. ap. Iason și Sosipatru, din cei 70; Sf. m. Dada, Maxim și Quintilian Romano-catolice Ss. Petru Chanel, pr. m.; Ludovic M. Grignion de Montfort, pr.; Valeria, m. Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru

Documentare 28-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 aprilie

Este a 118-a zi a anului 2025. Au mai rămas 247 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 06 h 08 m și apune la 21 h 38 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 27-04-2025 10:00

Web Summit 2025, la Rio de Janeiro (27-30 aprilie)

Web Summit 2025 la Riocentro din Rio de Janeiro începe la 27 aprilie 2025, reunind nume importante din domeniul tehnologiei informației, al marilor afaceri mondiale, dar și start-upurilor, precum și din acele domenii ale activității umane în care internetul activează ca un mijloc principal de manifestare, potrivit

Documentare 27-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Deprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril )

Documentare 27-04-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie

Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Duminica a 2-a a Paștelui Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon

Documentare 27-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie

Este a 117-a zi a anului 2025. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 11 m. Lună nouă 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 26-04-2025 10:00

26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab

Documentare 26-04-2025 08:30

26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)

La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur

Documentare 26-04-2025 08:00

26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc

Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe

Documentare 26-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)

Documentare 26-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie

Ortodoxe Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Greco-catolice Sf. ep. m. Vasile al Amasiei Romano-catolice Sf. Anaclet, pp. Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și