Mina Minovici, medic legist, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară şi întemeietorul Institutului Medico-Legal şi al Serviciului antropometric din Bucureşti, s-a născut la Brăila, la 30 aprilie 1858, conform www.minovici.ro.

A urmat cursurile şcolii primare şi cursul inferior al gimnaziului în oraşul natal. Situaţia precară a familiei l-a determinat să întrerupă gimnaziul şi să se înscrie la Şcoala Superioară de Farmacie, înfiinţată de doctorul Carol Davila în 1855. Aici a urmat trei ani de practică farmaceutică, ca bursier intern, apoi un stagiu de doi ani de practică la farmacia Petuzalis din Brăila.

A obţinut, în anul 1878, certificatul de asistent în farmacie, care îi dădea dreptul să urmeze cursurile academice de doi ani, pentru a obţine licenţa în farmacie. Fiind încă student, în 1879, a fost numit de doctorul Davila preparator al cursului de chimie, iar în iunie, acelaşi an, a obţinut, în urma unui concurs, postul de farmacist extern al Eforiei Spitalelor Civile. Dând dovadă de o mare tenacitate, s-a înscris şi la Facultatea de medicină, pe care a terminat-o, după o perioadă de muncă asiduă, în 1885.

Beneficiind de o bursă de studii, în 1885 a plecat la Paris pentru a obţine doctoratul în medicină şi a se specializa în toxicologie. Tot în capitala franceză a urmat şi cursurile de medicină legală, intrând în contact cu profesorul de renume Paul Brourdel, potrivit www.legmed.ro.

În 1886, Mina Minovici a trecut primul examen de doctorat în medicină, obţinând un ''Certificat de Scolarité'' şi intrând, astfel, în lumea ştiinţifică pariziană, conform www.minovici.ro. În pofida greutăţilor materiale cu care se confrunta, a refuzat, în 1887, oferta profesorului Paul Brouardel, de a cere naturalizarea franceză pentru a-şi putea face o carieră universitară la Paris.

La 7 iunie 1888, Mina Minovici şi-a susţinut teza de doctorat în medicină cu lucrarea ''Étude medico-legale sur la mort subite a la suite de coups sur l'abdomen et le larynx'' (''Studiu medico-legal despre moartea subită în urma loviturilor primite în abdomen şi în laringe''). În acelaşi an, a fost ales membru al Societăţii de medicină legală din Franţa.

După întoarcerea în ţară, la 20 decembrie 1892, profesorul Mina Minovici a înfiinţat Morga Oraşului, o instituţie dedicată exercitării medicinei legale. Din anul 1898, instituţia s-a numit Institutul Medico-Legal, primul cu acest titlu din lume. La acel moment, institutul deţinea cea mai performantă tehnologie de laborator din Europa, cu precădere în domeniul toxicologic, conform www.legmed.ro.

Începând din 1896, a fost autorizat să ţină un curs liber de medicină legală la Facultatea de Drept din Bucureşti, un an mai târziu a fost numit suplinitor al catedrei de medicină legală, iar în 1899 a fost definitivat pe acest post. A fost membru fondator al Societăţii de Ştiinţe Fizice (1890). În 1909, a fost numit membru în Consiliul Sanitar Superior, iar în 1912 a îndeplinit funcţia de director general al Serviciului Sanitar, notează http://enciclopediaromaniei.ro.

În timpul Primului Război Mondial, a primit ordin să rămână în Bucureşti, pe lângă Crucea Roşie şi Institutul Medico-Legal. La 15 iunie 1919, a fost ales decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, demnitate pe care o va onora şi în anii 1923, 1925 şi 1930. Mina Minovici a fost, de asemenea, primul director al Institutului Stomatologic de Perfecţionare, înfiinţat în 1929 la Spitalul Colţea din Bucureşti, instituţie ce a jucat un rol deosebit în evoluţia stomatologiei româneşti, notează www.legmed.ro.

A rămas faimos pentru studiile aprofundate despre alcaloizii cadaverici, putrefacţie, simularea bolilor mintale şi antropologie medico-legală.

Printre lucrările sale se numără: ''Etude médico-légale sur les alcaloides cadavériques'' (1888), ''De l'influence des ptomaines dans la recherche toxicologique des alcaloides végétaux'' (1891), ''Quelques considérations médico-légales sur les maladies mentales simulées'' (1899), ''Putrefacţia din punct de vedere medico-legal şi igienic'' (1899), ''Sur la criminalité féminine en Roumanie'', în ''Arhives d'anthropolgie criminelle'' (1907), ''Tratat complet de medicină legală'' (1928-1930) (2 volume) ş.a.

După numai un an de la pensionare, s-a stins din viaţă, la 25 aprilie 1933, la Bucureşti, fiind depus la capela Institutului Medico-Legal şi apoi înmormântat la cimitirul Bellu, conform dorinţei sale testamentare. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online. Adrian Dădârlat)