Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România se sărbătoreşte în cea de-a doua duminică din luna mai, respectiv la 13 mai 2018.

Respinsă de către Senat în decembrie 2014, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ca for decizional, la 22 aprilie 2015. Legea 102/2015 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial din 13 mai 2015, prevede ca această zi să prilejuiască organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale şi educative, prin care să "se evidenţieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone". De asemenea, mass-media va prezenta materiale referitoare la patrimoniul cultural material şi la patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional.

Organizarea activităţilor desfăşurate cu prilejul acestei sărbători urmează a fi susţinută, la nevoie, din punct de vedere material, financiar şi logistic, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de către serviciile publice din subordinea acestora, cu atribuţii în domeniile educaţiei, culturii, cercetării, turismului, protecţiei mediului, sănătăţii şi finanţelor. Acestea pot institui şi distincţii specifice, spre a fi acordate persoanelor cu merite deosebite în promovarea tradiţiilor populare. De asemenea, Institutul Cultural Român şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni pot susţine financiar şi logistic dezvoltarea unor programe culturale sau multiculturale specifice acestei zile.

La organizarea manifestărilor culturale pot participa şi fundaţiile, asociaţiile sau organizaţiile neguvernamentale, al căror obiect de activitate îl reprezintă promovarea culturii tradiţionale, iar muzeele de etnografie şi Centrele pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale pot urmări desfăşurarea acţiunilor în vederea respectării specificului etnografic al fiecărei zone în parte.

Marcarea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional poate fi susţinută şi de către Societatea Română de Radiodifuziune şi de Societatea Română de Televiziune, prin difuzarea de emisiuni de promovare a tradiţiilor populare şi a valorilor etnografice româneşti, dar şi prin transmiterea manifestărilor din diaspora prilejuite de această zi.

Totodată, legea prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradiţional al zonei sau al minorităţilor naţionale, evidenţiind semnificaţia acestora în păstrarea identităţii naţionale.

Pentru marcarea acestei zile, în anul 2016, mii de oameni din întreg judeţul Bistriţa-Năsăud, dar şi din alte zone ale ţării s-au adunat la Năsăud, pentru a participa la cea mai mare paradă a portului tradiţional românesc. Manifestările au debutat cu parada costumului popular românesc, care a avut ca punct final stadionul din localitate, unde participanţii au format cercuri concentrice şi au dansat Roata de la Runc, un joc popular vechi de sute de ani, originar din comuna bistriţeană Runcu Salvei.

În anul 2017, la data de 14 mai, cu ocazia Zilei Naţionale a Portului Tradiţional, a fost organizat, tot la Năsăud, evenimentul "Ziua Costumului Popular în Cartea recordurilor", prin care judeţul Bistriţa-Năsăud a încercat şi a şi reuşit să intre în Cartea recordurilor, cu două recorduri: 9.643 de persoane pentru cea mai mare mulţime îmbrăcată în costume populare, prezentă simultan în acelaşi loc, şi 9.506 persoane pentru cel mai mare dans popular sincron. La evenimentul de la Năsăud, pe lângă simpli cetăţeni, au fost prezente şi ansambluri folclorice din toate primăriile judeţului Bistriţa-Năsăud, dar şi din judeţele Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş, Teleorman, Cluj, Sălaj şi din municipiul Bucureşti. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)