DOCUMENTAR: Regizoarea Cătălina Buzoianu împlineşte 80 de ani
Cătălina Buzoianu, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România, s-a născut la 13 aprilie 1938, la Brăila.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti (1965-1970), la clasa de regie a profesorului Ion Olteanu. A participat, în paralel, la atelierele de creaţie ale profesorilor Radu Penciulescu şi David Esrig, potrivit http://brailapebune.net/.
După absolvirea institutului a fost repartizată la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, unde a pus în scenă spectacolele "Pescăruşul" de A.P. Cehov (1970), "Bolnavul închipuit" de Moliere (1970), "Poveste de iarnă" de William Shakespeare (1973). A fost, apoi, regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, până în 1973, unde s-a făcut remarcată cu spectacolul "Peer Gynt" de Ibsen (1972), conform www.teatrul-azi.ro.
FOTO: (C) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
A fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din Bucureşti (1979-1985). Dintre spectacolele regizate aici amintim: "Efectul razelor gamma asupra anemonelor" de Paul Zindel (1978), "Să-i îmbrăcăm pe cei goi" de Luigi Pirandello (1979), "Maestrul şi Margareta" după Mihail Bulgakov (1980), "Nişte ţărani" de Dinu Săraru (1981), "Trovarsi" de Luigi Pirandello (1992), "Pescăruşul" de A.P. Cehov (1993), "Sonata fantomelor" de August Strindberg (1999), "Spirit" de Margaret Edson (2001), "Lolita" de Vladimir Nabokov (2002), "Cum gândeşte Amy" de David Hare (2005), "Furtuna" de William Shakespeare (2009).
Apoi a fost regizor permanent la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" din Bucureşti (1985-2006), unde a regizat, printre altele: "Interviu" de Ecaterina Oproiu (1975); "O dimineaţă pierdută" de Gabriela Adameşteanu (adaptare proprie, 1986), "Uriaşii munţilor" de Luigi Pirandello (1988), "Merlin" de Tancred Dorst (1991), "Patul lui Procust" după Camil Petrescu (1995), "Şase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello (1995), "Copilul îngropat" de Sam Shepard (1996), "Petru" de Vlad Zografi (1998), "Mutter Courage" de Bertolt Brecht (1999), "Turandot" de Carlo Gozzi (2000), "Odiseea 2001" (după un scenariu propriu şi realizat în coproducţie cu Teatrul Tourski, Marsilia), "Tatăl" de August Stindberg (2004), "Richard al III-lea se interzice" de Matei Vişniec (2006), "Noi doi" de Ileana Răducanu (2015).
A mai regizat spectacolele "Teatru descompus" de Matei Vişniek (Theatrum Mundi, 1993), "Dibuk" de Anski (Teatrul Evreiesc de Stat, 1994), "Fuga" de Mihail Bulgakov (Teatrul de Comedie, 1995), "Chira Chiralina" şi "Mediterana", după Panait Istrati (Teatrul Maria Filotti din Brăila, 1996, respectiv 1999; la spectacolul "Mediterana" a semnat şi scenariul), "Golem" de Leivik (Teatrul Evreiesc de Stat, 1997), "Marlene" de Pam Gems (Teatrul de Comedie, 2004), "Primul om" (Premier Homme), după romanul omonim al lui Albert Camus (Teatrul Naţional, 2005), "Visul", după Mircea Cărtărescu (Teatrul Naţional Timişoara, 2007), "Ioana şi focul" de Matei Vişniec (Teatrul de Comedie, 2008), "Când noi, morţi, înviem" de Henrik Ibsen (Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, 2009), "Rinocerii" de Eugen Ionescu (Teatrul de Comedie, 2010), "Magicianul din Lublin" după romanul lui Isaac Bashevis Singer (Teatrul Evreiesc de Stat, 2010), "Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt" după textul lui Matei Vişniec (''unteatru'' Bucureşti, 2011).
FOTO: (C) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Cătălina Buzoianu este cunoscută şi peste hotare, atât prin intermediul turneelor întreprinse cu spectacole montate în ţară, precum "Tinereţe fără bătrâneţe" de Eduard Covali (Franţa, 1977), "Interviu" de Ecaterina Oproiu (Germania, 1977), "Să îmbrăcăm pe cei goi" de Pirandello şi "Nu sunt Turnul Eiffel" de Ecaterina Oproiu (Elveţia, 1979), "Maestrul şi Margareta" de Bulgakov (Belgrad, 1982), "Turandot'' (Franţa, 2001), ''Odiseea 2001'' (4 iunie, Marsilia-12 august, Brăila; prezentat în mai multe porturi din Marea Mediterană, pe un vapor românesc), cât şi prin spectacolele puse în scenă în străinătate: ''Nu sunt Turnul Eiffel'' (Polonia, 1972), ''Visul unei nopţi de vară'' de Shakespeare şi ''Nunta lui Figaro'' de Beaumarchais (Israel, 1986, respectiv, 1988), ''Vingt miniatures pour Cioran'' (Centrul muzical "Marius Constant", Paris), ''Don Quijote'' după Cervantes (Institutul Internaţional de Teatru Mediteranean şi trei companii din Castilla - La Mancha), ''Trei Surori'' de A.P. Cehov (Budapesta, 2003), ''Primul om'' (''Le premier homme'') după ultimul roman al lui Albert Camus (Franţa, 2004), "Cântarea Cântărilor, versiunea rock" şi ''Visul'' (Franţa, 2008), potrivit www.teatrul-azi.ro şi http://arhiva.fnt.ro/.
În paralel cu activitatea regizorală, începând cu anul 1975, Cătălina Buzoianu a fost profesoară la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, timp de peste 30 de ani. A fost decan al Facultăţii de Teatru (UNATC) după 1990. După pensionare, a predat la masterat cursurile de Antropologie şi de Forme alternative de teatru. Printre foştii studenţi se numără Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija, Cristian Hadji Culea, Felix Alexa, Laurenţiu Damian, Cristian Juncu, Sorin Militaru, Theodora Herghelegiu, Mona Chirilă.
Cătălina Buzoianu a pus în scenă sute de spectacole pentru aproape toate teatrele bucureştene şi a colaborat cu multe teatre din ţară şi din străinătate. A realizat scenarii pentru teatru după romane ale unor autori consacraţi şi a montat şi spectacole de operă, precum: ''Oedip'' de George Enescu (Lucerna, Elveţia, 1981; apoi, în 1991, la Opera Naţională Română din Bucureşti), ''Lumea pe lună'' de Haydn-Goldoni (Ateneul Român, 1986), ''Ioana pe rug'' de Arthur Honneger (Ateneul Român, 1986), ''Caragiale şi noi'' (Opera Naţională Română, 1996).
FOTO: (C) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES FOTO
A scris ''Novele teatrale'' (1987), ''Vaporul interior'' (2001) şi ''Mnemosina, bunica lui Orfeu'' (2005).
Activitatea artistică i-a fost recompensată cu numeroase premii româneşti şi internaţionale. Dintre acestea amintim: Premiul Academiei Române (1973); Premiul special al juriului pentru spectacolul ''Romeo şi Julieta'' (Durham, Anglia, 1979); premii ale Asociaţiei Oamenilor de Teatru şi de Muzică ATM (1979, 1980, 1985, 1986); titlul ''Amicus Poloniae'', pentru propagarea culturii poloneze (1980); Premii UNITER în 1991 şi 1995; Marele Premiu al Festivalului Naţional de Teatru (1994, 1996, 1997); Premiul Théâtre vivant - Radio France Internationale, pentru spectacolul ''Teatru descompus'' (1993); Premiul ''Salvo Randone'', pentru întreaga carieră, în special pentru montarea operei lui Pirandello (Sciacca - Italia, 1995); Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Dramaturgie Românească pentru spectacolul ''Patul lui Procust'' (Timişoara, 1995); Premiul Fundaţiei pentru Teatru şi Film ''Tofan'' (1996); Premiul pentru dramaturgie originală la Festivalul "Caragiale" (1996); Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2001); Medalia ''Magna cum Laude'' din partea Senatului Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L.Caragiale'' (UNATC), în cadrul manifestării dedicate Zilei UNATC, marcată anual la 30 ianuarie, ziua naşterii scriitorului I.L. Caragiale, patronul spiritual al acestei şcoli (2002); Marele premiu al Festivalului de Dramaturgie Contemporană pentru spectacolul ''Richard al-III-lea se interzice'', precum şi Premiul pentru regie (2006); premiul onorific pentru implicarea sa în susţinerea mişcării teatrale independente cu prilejul primei ediţii a Festivalului naţional de teatru independent (2013).
Principesa Margareta i-a înmânat reputatei regizoare, în numele Regelui Mihai I, distincţia ''Crucea Casei Regale a României'', la 26 iunie 2012, în cadrul unui ceremonii solemne. La 30 ianuarie 2013, Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
Regizoarea Cătălina Buzoianu este director onorific al Festivalului ''Zile şi nopţi de teatru european la Brăila'' şi directorul artistic al Studioului internaţional de teatru UNESCO "Andre Louis Perinetti" inaugurat, la Bucureşti, la 14 martie 2009.
FOTO: (C) VLAD STAVRICA / AGERPRES FOTO
Este căsătorită cu actorul Papil Panduru şi are doi copii: scenografa Velica Panduru şi regizorul Ştefan Iordănescu.
Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Teatru, care are loc la Bucureşti, în perioada 19-28 octombrie 2018, este dedicată regizoarei Cătălina Buzoianu. AGERPRES/(Documentare: Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î