După participarea la comemorarea intrării solemne a lui Iisus în Ierusalim, în Duminica Floriilor, credincioşii romano-catolici au comemorat Patima şi Moartea Domnului, în timpul Săptămânii Sfinte, iar astăzi vor întâmpina Învierea Domnului, arată www.catholica.ro.

Sărbătoarea Paştelui este precedată, în timpul Săptămânii Sfinte, de comemorarea Patimii şi Morţii Domnului. În Joia Mare, dimineaţa, are loc celebrarea Liturghiei Crismei sau a Uleiurilor Sfinte. În această zi sunt permise doar două slujbe Liturghia Crismei şi Liturghia Cinei Domnului.

La Liturghia Crismei episcopul celebrant binecuvântează Uleiurile Sfinte, pe care preoţii din Arhidieceză le vor folosi timp de un an în administrarea sacramentului Botezului, Mirului (Confirmaţiunii) şi al Ungerii Bolnavilor. În cadrul Liturghiei Cinei Domnului are loc ceremonia spălării picioarelor a 12 bărbaţi din parohia Catedralei, în amintirea gestului făcut de Hristos atunci când a spălat picioarele apostolilor înainte de Cina cea de Taină.

Potrivit site-ului citat, în Vinerea Sfântă, credincioşii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, ţin post (mănâncă doar o dată în zi pe săturate) şi abstinenţă (se abţin de la carne). În această zi nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar spre seară în bisericile romano-catolice are loc comemorarea Patimii şi Morţii lui Hristos şi cinstirea Sfintei Cruci.

În Sâmbăta Sfântă nu se celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.

Vigilia Pascală, celebrată în noaptea de Paşti, exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Hristos Înviat. Noaptea de sâmbătă spre duminică este o "priveghere în cinstea Domnului" (Ex 12,42), precizează site-ul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi (www.ercis.ro), iar această priveghere, care este cea mai mare şi mai nobilă dintre toate solemnităţile, trebuie să fie unică pentru fiecare biserică.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Întreaga celebrare a vigiliei pascale trebuie să se desfăşoare în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică, menţionează www.ercis.ro.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO - Credincioşi romano-catolici participă la slujba de Înviere oficiată la Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti

Celebrarea Învierii Domnului la romano-catolici începe cu aprinderea lumânării pascale, simbol al luminii lui Hristos cel Înviat. Făcută din ceară albă, lumânarea are trasat pe ea semnul crucii. Chiar la începutul celebrării, deasupra acestei cruci este înscrisă litera grecească Alpha, iar dedesubt Omega, prima şi ultima literă din alfabetul grecesc. Cele 4 cifre ale anului sunt trecute între braţele crucii, notează www.catholica.ro.

În acest an, cu ocazia solemnităţii Învierii Domnului, arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu le-a adresat credincioşilor din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti o Scrisoare Pastorală, în care aminteşte că toţi creştinii sunt "chemaţi la lumină".

Duminică, 1 aprilie, ziua Învierii Domnului, de la ora 10.30, se celebrează o Liturghie solemnă în Catedrala Sf. Iosif, prezidată de nunţiul apostolic în România, Miguel Maury Buendía, informează www.catholica.ro.

La Vatican papa Francisc va celebra Liturghia zilei de Paşti în Piaţa San Pietro, de la ora 10.00. După încheierea celebrării liturgice, la ora 12.00, suveranul pontif va adresa, de la balconul central al Bazilicii, tradiţionalul mesaj de Paşti şi va da binecuvântarea Urbi et Orbi, potrivit site-ului w2.vatican.va. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache)