UNESCO a inclus în 2013 muntele sicilian Etna în patrimoniul mondial, evidenţiind în acest mod unul dintre vulcanii "cei mai emblematici şi activi din lume", potrivit AFP.

Comitetul pentru patrimoniul mondial al Organizaţiei, reunit în sesiune anuală la Phnom Penh (17-27 iunie 2013), a omagiat muntele Etna, care se ridică la o altitudine de 3.300 de metri deasupra nivelului mării, în estul Siciliei, Italia, şi este cel mai mare vulcan activ din Europa, cu o activitate cunoscută de cel puţin 2.700 de ani, "ceea ce îl face unul din cei mai longevivi din istoria documentată a vulcanismului".

"Craterele din vârf, conuri de zgură, fluxurile de lavă, peşterile de lavă şi depresiunile în Valle del Bove fac din muntele Etna o destinaţie preferată pentru cercetare şi educaţie", a estimat UNESCO, care notează că acesta continuă să "influenţeze vulcanologia, geofizica şi alte discipline de cunoaştere a Pământului".

Situat în apropiere de Catania, al doilea oraş din Sicilia, vulcanul, cu o circumferinţă de 200 km, a fost la originea unei serii de erupţii subacvatice acum 500.000 de ani.

Conform site-ului UNESCO, whc.unesco.org, Etna este cel mai înalt munte din insulele mediteraneene şi cel mai activ stratovulcan din lume. Istoria eruptivă a vulcanului poate fi urmărită în urmă cu 500.000 de ani, din care cel puţin 2.700 de ani de activitate vulcanică au fost documentate. Vulcanul susţine, de asemenea, ecosisteme terestre importante, inclusiv flora şi fauna endemică, iar activitatea sa face ca acesta să fie un laborator natural pentru studiul proceselor ecologice şi biologice.

Patrimoniul Mondial Etna (19.237 hectare) cuprinde zona cea mai strict protejată şi cea mai importantă din punct de vedere ştiinţific al Muntelui Etna şi face parte din Parcul Natural "Parco dell'Etna".

Limitele Patrimoniului UNESCO sunt clar definite şi ele cuprind cele mai remarcabile caracteristici geologice ale Muntelui Etna. Proprietatea include foarte puţină infrastructură: câteva pârtii montane, un număr de adăposturi de bază de-a lungul principalelor pârtii forestiere şi peste 50 de staţii mici de monitorizare seismică şi un observator ştiinţific.

O zonă tampon de 26.220 hectare înconjoară proprietatea, incluzând părţi ale Parcului Natural de la Muntele Etna şi două zone turistice. Aceste zone turistice includ cazare (hoteluri, cabane), parcări, restaurante, cafenele, telescaune, scaune şi teleschiuri, puncte de informare şi chioşcuri de bilete pentru excursii ghidate, drumeţii şi safari de cai şi măgari.

În primăvara anului 2017 vulcanul Etna a înregistrat mai multe erupţii mici în decurs de câteva săptămâni, aruncând jeturi de lavă până la 200 de metri înălţime, potrivit Institutului italian de vulcanologie (INGV).

Erupţiile mici au loc destul de frecvent pe muntele Etna, ultima erupţie majoră fiind înregistrată în 2009, notează INGV. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)