Primul aşezământ mitropolitan din Târgovişte a fost o ctitorie a lui Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti în perioada 1512-1521. În timpul domniei sale, Mitropolia Ţării Româneşti, înfiinţată în 1359, a fost mutată de la Curtea de Argeş la Târgovişte. Această schimbare fusese propusă înainte de către mitropolitul Nifon (1503-1505) voievodului Radu cel Mare (1495-1508).

Zidirea unei biserici în noua reşedinţă mitropolitană a fost începută de Neagoe Basarab în 1518, după sfinţirea bisericii sale de la Curtea de Argeş. Construcţia era în viziunea ctitorului său "mare şi frumoasă cu opt turle şi tot rotunde, cum se satură ochii tuturor de vederea ei", potrivit www.arhiepiscopiatargovistei.ro.

Deşi sfântul lăcaş era neterminat, a fost sfinţit la 17 mai 1520, având hramul "Înălţarea Domnului".

După moartea ctitorului (1521), unul din urmaşii săi, Radu Paisie (1535-1545), a acoperit biserica "cu plumb" şi a zugrăvit-o "cu toată podoaba", lucrările încheindu-se la 20 septembrie 1537.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Istoria acestui aşezământ bisericesc a fost în mare parte asemănătoare cu istoria oraşului şi până în 1668, când reşedinţa mitropolitană s-a mutat la Bucureşti prin hrisovul domnitorului Radu Leon, la cererea mitropoliţilor Ştefan şi Teodosie ai Ţării Româneşti, a parcurs mai multe etape dintre care cea mai benefică a fost cea din timpul lui Matei Basarab (1632-1654).

Atunci s-au făcut reparaţii, s-a consolidat incinta pe faţadele laterale, s-a extins spaţiul pictat. De asemenea, prestigiul Mitropoliei a fost întărit prin activitatea editorial-tipografică desfăşurată aici, prin mutarea tipografiei de la Mănăstirea Dealu.

La Târgovişte, prima carte tipărită, "Mystirio" - "Sacrament", apare în 1651, a fost urmată de "Îndreptarea legii" (1652) şi "Târnosanie" (1652).

Ultima mare etapă a reparării vechii mitropolii este cea din vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), între 1707-1709, când mitropolitul Teodosie a hotărât efectuarea unor lucrări noi, dar şi zugrăvirea, pentru a doua oară a bisericii.

Şi mitropolitul Antim Ivireanul a desfăşurat la Târgovişte o activitate tipografică importantă. Au fost scoase atunci de sub teascurile tipografiei târgoviştene: "Serviciul bisericesc" (1709), "Învăţătură bisericească" (1710), "Panoplia dogmatică" (1710), "Octoih" (1712), "Liturghii" (1713), "Pilde filozofeşti" (1713), "Maxime filozofice" (1713), "Capete de poruncă" (1714), "Despre oficii, clerici" (1715) ş.a.

Din 1842 s-a început dărâmarea lăcaşului, au dispărut clădirile, rămânând numai biserica şi clopotniţa de la intrare. Distrugerea lui începuse însă în 1821 când complexul de la Târgovişte a suferit stricăciuni grave în urma utilizării plumbului de pe acoperiş pentru fabricarea gloanţelor de trupele lui Alexandru Ipsilanti. Edificiul a rămas astfel fără posibilitatea protejării bolţilor şi picturii, ceea ce a condus la năruirea lor.

În 1889, arhitectul Andre Emile Lecomte a demolat biserica şi a ridicat o nouă construcţie, actuala biserică, care nu are nici o asemănare cu vechiul lăcaş. De altfel, în domeniul restaurării monumentelor istorice din România, opera arhitectului francez rămâne una dintre cele mai contestate, notează Revista Monumentelor Istorice, nr. 2, 1992.

Originar din Paris (n. 1844), a fost recomandat de profesorul său, arhitectul Eugene Emmanuel Viollet-le-Duc (1814-1879), pentru a conduce lucrările de restaurare ale unor monument de primă importanţă din Principatele Unite. Practica pe care acesta a folosit-o în cazul vechii biserici mitropolitane din Târgovişte, utilizată şi în cazul altor monumente (bisericile Sf. Nicolae .- laşi , Sf. Dumitru - Craiova), adică demolarea până la fundaţie şi reconstituirea selectivă a monumentelor, fiind contestată de specialişti în domeniu, români şi străini.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Biserica actuală este construită în stil bizantin, în cărămidă, cu pridvor deschis, susţinut de 12 coloane, fiind în formă de cruce greacă înscrisă. La întretăierea celor două braţe ale crucii se înalţă turla naosului cu 12 laturi şi 12 ferestre. Altarul are, de asemenea, o formă caracteristică, cu o absidă mare în axul longitudinal şi două abside alăturate.

Noul locaş a fost sfinţit la 12 noiembrie 1933, de către primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.

După înfiinţarea Arhiepiscopiei Târgoviştei, în anul 1991, biserica de mir a redevenit Catedrală arhiepiscopală, şi în urma unor ample lucrări de restaurare a fost resfinţită la 4 noiembrie 2001.

Catedrala arhiepiscopală şi mitropolitană din Târgovişte, adăposteşte, din 26 septembrie 2009, moaştele Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului şi mitropolit al Ţării Româneşti, a cărui sărbătoare este prilej de mare pelerinaj, an de an, la 11 august, arată site-ul www.arhiepiscopiatargovistei.ro. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea)