Fenomenul astronomic denumit "Lună Albastră", producerea în mod excepţional de două ori a fazei de Lună Plină, marchează luna martie. Prima Lună Plină are loc pe 2 martie, iar pentru a doua oară se produce în ultima zi a lunii calendaristice.

Sărbătoarea Mărţişorului marchează începutul lunii martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian cu 31 de zile. Ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.
 

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

La 1 martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie, cu excepţia anilor bisecţi şi ca luna noiembrie în fiecare an.
 

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

Soarele - Luna
 

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 18 h 03 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6 h 59 m şi apune la ora 19 h 41 m.

Primăvara astronomică începe odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 20 martie: 18 h 15 m. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocţiul de Primăvară, reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie, 25 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 02 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 02 h 51 m; la 09 martie - Luna la Ultimul Pătrar 13 h 20 m; la 17 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 15 h 12 m; la 24 martie - Luna la Primul Pătrar 17 h 35 m; la 31 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 15 h 37 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Fenomenul de Lună Plină reprezintă perioada de apogeu a influenţei Lunii asupra planetei noastre. În ciclul Lunar, acest moment este foarte important, evidenţiat mai ales în tradiţia astrologică orientală, care arată că înainte cu două zile de Luna Plină influenţa acestui astru este deosebit de benefică asupra planetei noastre. Ziua cu Lună Plină este cea în care simţul măsurii şi al armoniei sunt mult mai uşor accesibile fiecărei fiinţe umane. Este ziua în care putem să ne temperăm pornirile şi ambiţiile egoiste prin conştientizarea adevăratelor noastre aspiraţii, fiind o zi pe care merită să o consacrăm iubirii, artei, frumuseţii, acţiunilor pline de dăruire. În tradiţia populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc şi digestiei, adică să nu mâncăm până la saturaţie, ci să ne oprim cu puţin înainte, scrie site-ul astrohelios.ro. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)